Sunt aproape două săptămâni de la postarea ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, despre întrevederea cu șefa grupului H&M pentru afaceri publice, Pernilla Halldin, în perioada în care a fost la Davos, Elveția, dar ecoul acesteia încă răsună. Internauții moldoveni s-au împărțit în două tabere și continuă să comenteze. Pe de o parte vor să fie adus nu doar H&M în țară, dar și Ikea, spre exemplu, pe de altă parte sunt oameni care au auzit de fast fashion și de daunele acestei industrii asupra mediului și a economiei, în general.

„Magazine H&M sunt prin toată Europa, dar nu în Moldova. Vrem să fim în rând cu lumea. De asemenea, sunt sigur că avem loc în Moldova și pentru o fabrică de confecții. Industria textilelor poate avea o ofertă interesantă pentru investitori ca H&M, creând locuri de muncă și potențial de export pentru țara noastră. Despre asta am discutat la Davos cu Pernilla Halldin, Șefa Grupului H&M pentru Afaceri Publice. Echipele noastre vor continua discuțiile în perioada imediat următoare”, anunțase Dumitru Alaiba pe 18 ianuarie.

Atmosfera printre comentariile internauților

Duminica trecută, 22 ianuarie, ministrul a văzut necesitate să vină cu o postare suplimentară.

„Am înțeles, sunt oameni care cred că nu avem nevoie de Paypal, Uber și H&M. Dacă avem sau nu avem nevoie, trebuie să decidă fiecare din noi cu banul propriu. Nu vrei – nu cumperi. Nimic mai bun decât forțele pieței libere nu există. Prezența acestor branduri și a celor ca ei pe piață este indicator în sine despre maturitatea pieței, stabilitatea ei, nivelul de deschidere și libertate a economiei, claritatea legislației și absența barierelor la intrare. Suntem o piață minusculă, iar motivul simplu din care brandurile mondiale ne cam ocolesc sunt costurile exagerate de conformare comparate cu potențialul scăzut al pieței. Nu se merită banii, pentru că ăștia și-au construit 3 ziduri să-și apere monopolurile. Iar costul îl plătesc consumatorii cu prețuri exagerate și calitate proastă. Companiile locale se susțin prin metode mai eficiente decât menținerea unei economii închise pe spatele și din banii consumatorilor. Uitându-ne în jur, cam asta avem și vedem că în mod clar așa nu prea merge”, a scris ministrul.

Nici prima și nici a doua postare nu sunt însoțite de anumite date sau analize, informații cu cifre specifice domeniului pe care-l reprezintă și conduce, în afară de „să fim în rând cu lumea” sau „nu vrei – nu cumperi”. În schimb, studiile internaționale arată că H&M se află în lista companiilor care poluează cel mai mult mediul.

„A contribuit cu cantități monumentale de deșeuri textile de-a lungul anilor și continuă să producă milioane de articole vestimentare și design în fiecare an. Cu peste 5.000 de magazine în întreaga lume, H&M este una dintre numeroasele companii de modă rapidă cunoscute pentru copierea modului de ultimă generație, schimbarea rapidă a îmbrăcămintei și practicile nesustenabile, inclusiv utilizarea anterioară a substanțelor chimice nocive precum PFC, ftalați și AP/APEO în produsele sale”, scrie într-un articol pe Earth.org, care datează din octombrie 2022, adică relativ recent.

Retailerul a fost, de asemenea, acuzat de condiții de muncă inumane și de neplata a 850.000 de lucrători. Deși marca a promis că va oferi salarii mai bune, o cercetare din 2018 a descoperit că lucrătorii din India și Turcia câștigau aproximativ o treime din salariul decent estimat.

Compania de fast fashion a încercat de atunci să adopte practici mai sustenabile, de la implementarea unui program de colectare și reciclare a îmbrăcămintei în cadrul magazinelor sale, până la lansarea colecției sale Conscious în 2011, unde articolele sunt realizate cu cel puțin „50% materiale durabile”. De asemenea, H&M a stabilit în mod public obiectivul de a utiliza numai materiale reciclate și din surse durabile până în 2030.

„Cu toate acestea, mulți au criticat afirmațiile sale de durabilitate ca fiind vagi și camuflate, subliniind lipsa de transparență în ceea ce privește reducerea impactului său asupra mediului și a emisiilor de carbon de-a lungul lanțului de aprovizionare”, se conchide în același articol.

#Dumitru Alaiba #H&M

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.