Sunt aproape două săptămâni de la postarea ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, despre întrevederea cu șefa grupului H&M pentru afaceri publice, Pernilla Halldin, în perioada în care a fost la Davos, Elveția, dar ecoul acesteia încă răsună. Internauții moldoveni s-au împărțit în două tabere și continuă să comenteze. Pe de o parte vor să fie adus nu doar H&M în țară, dar și Ikea, spre exemplu, pe de altă parte sunt oameni care au auzit de fast fashion și de daunele acestei industrii asupra mediului și a economiei, în general.

„Magazine H&M sunt prin toată Europa, dar nu în Moldova. Vrem să fim în rând cu lumea. De asemenea, sunt sigur că avem loc în Moldova și pentru o fabrică de confecții. Industria textilelor poate avea o ofertă interesantă pentru investitori ca H&M, creând locuri de muncă și potențial de export pentru țara noastră. Despre asta am discutat la Davos cu Pernilla Halldin, Șefa Grupului H&M pentru Afaceri Publice. Echipele noastre vor continua discuțiile în perioada imediat următoare”, anunțase Dumitru Alaiba pe 18 ianuarie.

Atmosfera printre comentariile internauților

Duminica trecută, 22 ianuarie, ministrul a văzut necesitate să vină cu o postare suplimentară.

„Am înțeles, sunt oameni care cred că nu avem nevoie de Paypal, Uber și H&M. Dacă avem sau nu avem nevoie, trebuie să decidă fiecare din noi cu banul propriu. Nu vrei – nu cumperi. Nimic mai bun decât forțele pieței libere nu există. Prezența acestor branduri și a celor ca ei pe piață este indicator în sine despre maturitatea pieței, stabilitatea ei, nivelul de deschidere și libertate a economiei, claritatea legislației și absența barierelor la intrare. Suntem o piață minusculă, iar motivul simplu din care brandurile mondiale ne cam ocolesc sunt costurile exagerate de conformare comparate cu potențialul scăzut al pieței. Nu se merită banii, pentru că ăștia și-au construit 3 ziduri să-și apere monopolurile. Iar costul îl plătesc consumatorii cu prețuri exagerate și calitate proastă. Companiile locale se susțin prin metode mai eficiente decât menținerea unei economii închise pe spatele și din banii consumatorilor. Uitându-ne în jur, cam asta avem și vedem că în mod clar așa nu prea merge”, a scris ministrul.

Nici prima și nici a doua postare nu sunt însoțite de anumite date sau analize, informații cu cifre specifice domeniului pe care-l reprezintă și conduce, în afară de „să fim în rând cu lumea” sau „nu vrei – nu cumperi”. În schimb, studiile internaționale arată că H&M se află în lista companiilor care poluează cel mai mult mediul.

„A contribuit cu cantități monumentale de deșeuri textile de-a lungul anilor și continuă să producă milioane de articole vestimentare și design în fiecare an. Cu peste 5.000 de magazine în întreaga lume, H&M este una dintre numeroasele companii de modă rapidă cunoscute pentru copierea modului de ultimă generație, schimbarea rapidă a îmbrăcămintei și practicile nesustenabile, inclusiv utilizarea anterioară a substanțelor chimice nocive precum PFC, ftalați și AP/APEO în produsele sale”, scrie într-un articol pe Earth.org, care datează din octombrie 2022, adică relativ recent.

Retailerul a fost, de asemenea, acuzat de condiții de muncă inumane și de neplata a 850.000 de lucrători. Deși marca a promis că va oferi salarii mai bune, o cercetare din 2018 a descoperit că lucrătorii din India și Turcia câștigau aproximativ o treime din salariul decent estimat.

Compania de fast fashion a încercat de atunci să adopte practici mai sustenabile, de la implementarea unui program de colectare și reciclare a îmbrăcămintei în cadrul magazinelor sale, până la lansarea colecției sale Conscious în 2011, unde articolele sunt realizate cu cel puțin „50% materiale durabile”. De asemenea, H&M a stabilit în mod public obiectivul de a utiliza numai materiale reciclate și din surse durabile până în 2030.

„Cu toate acestea, mulți au criticat afirmațiile sale de durabilitate ca fiind vagi și camuflate, subliniind lipsa de transparență în ceea ce privește reducerea impactului său asupra mediului și a emisiilor de carbon de-a lungul lanțului de aprovizionare”, se conchide în același articol.

#Dumitru Alaiba #H&M

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.