Vladimir Putin a fost pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru comitere de crime de război în Ucraina, pe numele lui fiind emis un mandat de arestare. 123 de țări sunt state părți la Tratatul de la Roma prin care s-a înființat CPI. Astfel, dacă va merge acolo, există riscul să fie arestat.

VIDEO Tribunalul de la Haga a emis un mandat internațional de arest pe numele lui Putin

Dintre toată lista țărilor, 33 sunt state africane, 19 sunt state din Asia-Pacific, 18 sunt din Europa de Est, 28 sunt din statele din America Latină și Caraibe și 25 sunt din Europa de Vest și alte state.

A

Afghanistan

Albania

Andorra

Antigua and Barbuda

Argentina

Australia

Austria

B

Bangladesh

Barbados

Belgium

Belize

Benin

Bolivia

Bosnia and Herzegovina

Botswana

Brazil

Bulgaria

Burkina Faso

C

Cabo Verde

Cambodia

Canada

Central African Republic

Chad

Chile

Colombia

Comoros

Congo

Cook Islands

Costa Rica

Côte d’Ivoire

Croatia

Cyprus

Czech Republic

D

Democratic Republic of the Congo

Denmark

Djibouti

Dominica

Dominican Republic

E

Ecuador

El Salvador

Estonia

F

Fiji

Finland

France

G

Gabon

Gambia

Georgia

Germany

Ghana

Greece

Grenada

Guatemala

Guinea

Guyana

H

Honduras

Hungary

I

Iceland

Ireland

Italy

J

Japan

Jordan

K

Kenya

Kiribati

L

Latvia

Lesotho

Liberia

Liechtenstein

Lithuania

Luxembourg

M

Madagascar

Malawi

Maldives

Mali

Malta

Marshall Islands

Mauritius

Mexico

Mongolia

Montenegro

N

Namibia

Nauru

Netherlands

New Zealand

Niger

Nigeria North

Macedonia

Norway

P

Panama

Paraguay

Peru

Poland

Portugal

R

Republic of Korea

Republic of Moldova

Romania

S

Saint Kitts and Nevis

Saint Lucia

Saint Vincent and the Grenadines

Samoa

San Marino

Senegal

Serbia

Seychelles

Sierra Leone

Slovakia

Slovenia

South Africa

Spain

State of Palestine

Suriname

Sweden

Switzerland

T

Tajikistan

Timor-Leste

Trinidad and Tobago

Tunisia

U

Uganda

United Kingdom

United Republic of Tanzania

Uruguay

V

Vanuatu

Venezuela

Z

Zambia

VIDEO Tribunalul de la Haga a emis un mandat internațional de arest pe numele lui Putin

#arestare #Republica Moldova #Vladimir Putin

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.