Pe 4 iulie, la Chișinău va avea loc primul summit Republica Moldova – Uniunea Europeană. La eveniment vor participa președinta Maia Sandu, dar și liderii de la Bruxelles, președintele Consiliului European și președinta Comisiei Europene. Astfel de reuniuni bilaterale au loc doar cu state candidate sau parteneri de importanță strategică.

R.Moldova intră astfel într-un cerc restrâns din care mai fac parte doar Ucraina și statele din Balcanii de Vest. Evenimentul marchează o recunoaștere diplomatică a progreselor făcute de autoritățile de la Chișinău în procesul de reforme și în apropierea de valorile europene.

Totuși, chiar dacă mesajele sunt pozitive, negocierile oficiale pentru aderarea la UE nu pot începe încă. Motivul ține de o piedică venită din partea Ungariei, care blochează Ucraina, iar din cauza regulilor UE, R. Moldova nu poate începe negocierile fără ca și Ucraina să fie acceptată în același timp. Chiar dacă oficialii de la Budapesta spun că nu au nimic împotriva Moldovei, în realitate, blocajul asupra Ucrainei afectează și R. Moldova.

Între timp, în interiorul țării, părerile sunt tot mai împărțite. Opoziția pro-rusă continuă să susțină ideea ca Moldova să se apropie de Rusia, prin participarea activă în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și Uniunea Euroasiatică. Asta, în ciuda faptului că majoritatea cetățenilor și-au exprimat clar dorința de a merge spre Uniunea Europeană.

În acest context dificil, diplomația are un rol esențial. Ea trebuie să apere interesele țării în fața partenerilor străini, să promoveze o imagine bună a Moldovei și să contribuie la stabilitatea și securitatea regiunii.

Cum este percepută Republica Moldova astăzi în marile capitale europene? Ce face ministerul de externe pentru a promova o imagine pozitivă și credibilă a Republicii Moldova în lume? Ținând cont de războiul din Ucraina și de pozițiile pro-ruse din interiorul țării, cum reușește diplomația de la Chișinău să păstreze un echilibru între fermitate și prudență în relația cu Moscova? Ce responsabilitate revine Ministerului Afacerilor Externe în organizarea alegerilor parlamentare din această toamnă, în special în ceea ce privește diaspora?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 27 iunie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este ministrul de externe Mihai Popșoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Mihai Popșoi #Moldova #RLIVE TV

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.