Capacitatea de luptă a forţelor armate ale Rusiei a crescut anul acesta cu 12,8%, a declarat marţi, 21 decembrie curent, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, la o reuniune cu Statul Major. El a făcut un inventar al arsenalului care a intrat sau urmează să intre în dotarea armatei, arătând că SUA și NATO continuă să se apropie de frontierele Rusiei atât prin vest, cât și prin est.

Situaţia politico-militară la nivel mondial continuă să se deterioreze şi „cresc tensiunile la frontierele occidentale şi orientale ale Rusiei”, a remarcat Şoigu.

„Statele Unite îşi sporesc prezenţa militară lângă frontierele ruse. În ţările Europei de Est sunt în jur de 8.000 militari în unităţi americane”, a semnalat ministrul rus, subliniind că trupele americane au restabilit în Germania un centru de comandă care înainte de 1991 era responsabil de rachetele cu rază medie de acţiune.

El a criticat şi intensificarea manevrelor SUA şi ale NATO în proximitatea frontierelor ruse, cu folosirea aviaţiei strategice care practică „lansări virtuale de rachete nucleare asupra obiectivelor noastre”.

„Frecvenţa acestor zboruri în apropierea frontierelor noastre a crescut mai mult decât dublu”, a menţionat Şoigu, potrivit căruia NATO are în vedere implicarea în exerciţiile la care el a făcut referire şi a unor state care nu fac parte din această alianţă, precum Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

De asemenea, a continuat ministrul rus, Statele Unite continuă să amplaseze sisteme de apărare antirachetă în regiunea Pacificului şi ameninţă astfel frontierele estice ale Rusiei.

Făcând un bilanţ pentru anul care se încheie, ministrul Şoigu a declarat că armata rusă a primit 5.000 de unităţi de noi tipuri de arme, a fost încheiată construcţia a două baze militare şi a cinci aerodromuri în zona Arctică, a fost creat primul regiment de rachete balistice intercontinentale cu blocuri de luptă hipersonice Avangard, două regimente au fost echipate cu rachete Yars şi a fost creată o unitate de avioane MIG-31 dotate cu rachete hipersonice Kinzhal.

Conform prezentării lui Şoigu, armata rusă are planuri ambiţioase şi pentru anul viitor, când ar trebui să recepţioneze 5 noi submarine, 11 nave de luptă, 257 de avioane, dintre care două bombardiere strategice Tu-160M, şi două divizii cu sisteme de apărare antiaeriană S-400 Triumph, printre alte echipamente.

#arsenal #Ministerul Apararii #Serghei Șoigu #tensiuni

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.