Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ministrul Spatari: Tendinţele vorbesc despre necesitatea majorării graduale a vârstei de pensionare în Moldova

23 Nov. 2021, 08:35
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
23 Nov. 2021, 08:35 // Economie //  Realitatea.md

„Guvernul va da aviz pozitiv proiectului elaborat de PAS privind modificarea vârstei de pensionare care vine să restabilească un echilibru în sistemul de penii”. Declarația aparține ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Marcel Spatari, și a fost făcută la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova. Potrivit acestuia, tendinţele economice şi demografice din Republica Moldova vorbesc despre necesitatea majorării graduale a vârstei de pensionare.

Ministrul califică proiectul PAS prin care se revine la vechiul grafic de majorare a vârstei de pensionare drept unul oportun care vine să restabilească un echilibru între numărul de persoane angajate în câmpul muncii şi numărul pensionarilor.

„Pentru bărbaţi, vârsta de pensionare este de 63 de ani, cu un stagiu de cotizare de 34 de ani, iar pentru femei, de la 1 ianuarie 2022, vârsta de pensionare este de 59 de ani şi 6 luni. Astăzi este 59 de ani. În cazul femeilor, vârsta de pensionare creşte cu 6 luni la fiecare 6 luni. Până în 2028 când se va ajunge la vârsta de 63 de ani. Toate datele arată că după vârsta de 63 de ani majoritatea bărbaţilor şi femeilor continuă să muncească. Guvernul va da aviz pozitiv pentru că astfel menţinem un echilibru în sistemul de pensii şi astfel putem să oferim pensii mai mari beneficiarilor actuali de pensii”.

În plus, oficialul susține că majorarea vârstei de pensionare pentru femei, gradual, până la 63 de ani, va asigura o sustenabilitate sistemului de pensii şi va oferi statului posibilitatea să ofere pensii mai puţine, dar să crească valoarea lor.

„Atunci când reduci vârsta de pensionare semnificativ, asta înseamnă că trebuie să creşti bugetul asigurărilor sociale de stat cu 1,6 miliarde de lei, acestea erau prognozele venite de la CNAS. Asta înseamnă că aceşti bani trebuie să vină din contribuţiile celor care muncesc, iar dacă nu se acumulează din contribuţii, să vină de la bugetul de stat. Acum întrebarea era, cum cheltuim 1,6 miliarde de lei? Dăm banii celor care încă lucrează şi mai pot lucra 2-3 ani sau să dăm aceşti bani celor cu pensii mici? Noi asta am făcut. Am alocat 2 miliarde de lei încă din octombrie la creşterea pensiei minime”.

Amintim că, în luna decembrie 2020, coaliția PSRM-Șor a aprobat un proiect de anulare a legii ce viza majorarea vârstei de pensionare. În conformitate cu el, de la 1 ianuarie 2022 urma să se revină la vârsta standard de pensionare, adică 57 de ani pentru femei și 62 – pentru bărbați.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.