„Mirosul prânzurilor calde” a ajuns și în Parlament. Alaiba vrea să echilibreze balanța: Nu-i ușor să iei autorizație

După ce ieri, 31 ianuarie, Poliția Capitalei a anunțat că a depistat și prins în flagrant un bărbat care livra prânzuri calde la domiciliul chișinăuienilor, pregătite de soția sa în condiții casnice, deputatul PAS, Dumitru Alaiba, se pare că s-a simțit nevoit astăzi, 1 februarie să vină cu un mesaj prin care să condamne astfel de acțiuni ale poliției. Totodată, deputatul i-a luat apărarea persoanei vizată, deși conform legii, fără o autorizație de la organele competente, astfel de gen de activitate este ilegală.

Mai exact, Alaiba afirmă că este foarte complicat să obții o asemenea autorizație, pentru a activa legal în condiții de casă, pentru că, de vină ar fi corupția în rândurile funcționarilor.

„În calitate de președinte al comisiei responsabile pentru mediul de afaceri, de deputat care ține foarte mult la micii antreprenori și de cetățean care știe nu din auzite cât de greu e să-ți iei autorizațiile și hârțoagele ca să funcționezi legal, consider asta un clar exces care chiar nu era necesar. Poți să faci zeci de inițiative bune și necesare, dar apare una ca asta și îți face un mare deserviciu. Și asemenea chestii fac un mare deserviciu nu doar nouă, deputaților, ci și imaginii MAI, colaboratorii căruia ajută zilnic mii de cetățeni și chiar nu totdeauna își merită imaginea negativă pe care o au în societate. Poliția trebuie să prindă hoți și bandiți, nu oameni care încearcă să-și hrănească familiile luptând cu birocrația și fiind uneori nevoiți să o evite pentru că este infect de coruptă”, scrie Alaiba pe o rețea de socializare.

Totodată, deputatul afirmă că, dacă era simplu de obținut o autorizație, persoana identificată de poliție în cazul dat avea demult să o aibă.

„Cei ce vor să facă scheme, să fure și să înșele nu se apucă să vândă prânzuri până una-alta. Dar nu este simplu. E foarte complicat, anevoios și îndelungat, cu multe bariere. Și până nu construim un sistem prietenos pentru micii antreprenori, nu avem dreptul moral să-i vânăm în așa hal ca pe ultimii criminali”, mai scrie Dumitru Alaiba.

Precizăm că, bărbatul care a fost prins în flagrant de către poliție cum livra prânzurile calde la domiciliul clienților a recunoscut că „este o afacere de familie”, soția sa fiind persoana care pregătește mâncarea, iar el în rol de curier o livrează.

Acum familia riscă amendă în mărime de până la 4 500 de lei.

#pranz #Dumitru Alaiba #Poliția Capitalei

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.