Misterul din jurul unei călugărițe! Nu mai este în viață, dar nu se descompune. Credincioșii cred că este miracol

Sute de oameni merg la o mănăstire dintr-un mic oraș din statul american Missouri pentru a vedea trupul unei călugărițe care pare să nu prezinte niciun semn de descompunere la patru ani de la moartea sa, relatează The Guardian.

Trupul călugăriței Wilhelmina Lancaster a fost exhumat pe 18 mai și s-a constatat că era „intact”, un semn de sfințenie. Aceasta a fost fondatoarea Surorilor benedictine ale Maicii Domnului, Regina Apostolilor, o mănăstire din Gower, Missouri, care se află la aproximativ o oră de Kansas City.

Trupul neînsuflețit al Wilhelminei Lancaster a fost exhumat pentru a putea fi mutat într-o capelă a mănăstirii, la patru ani de la moartea sa, în 2019, a relatat agenția Catholic News Agency. Trupul călugăriței nu a fost niciodată îmbălsămat și a fost îngropat într-un sicriu de lemn crăpat care i-a expus cadavrul la umezeală, a relatat presa.

Trupul este „incorupt”

„Ni s-a spus de către personalul cimitirului să ne așteptăm doar la oase în condițiile în care sora Wilhelmina a fost înmormântată fără îmbălsămare și într-un sicriu simplu de lemn”, a declarat pentru Newsweek una dintre călugărițe, sub protecția anonimatului.

În schimb, doar un strat de mucegai s-a găsit pe trupul Wilhelminei Lancaster, probabil din cauza condensului din sicriul crăpat, a relatat Catholic News Agency.

În catolicism, corpurile care sfidează procesul de descompunere sunt cunoscute ca fiind „incorupte”, ceea ce reprezintă un semn de sfințenie și, mai târziu, o justificare pentru sfințenie.

Procesul de obținere a sfințeniei nu a fost demarat pentru Lancaster, a declarat episcopul Johnston, din cadrul Diocezei Kansas City-St Joseph, printr-un comunicat.

Mai mult de 100 de trupuri au fost incorupte, a relatat Catholic News Agency. Dar Lancaster este probabil prima persoană de culoare din SUA care a fost găsită intactă.

Un antropolog nu este surprins de starea trupului

Unii experți au spus că nu este neobișnuit ca trupurile să rămână bine conservate în primii ani după moarte, chiar dacă nu sunt exhumate.

„În general, atunci când îngropăm un trup, ne așteptăm să dureze aproximativ cinci ani pentru ca acesta să devină scheletic”, a declarat Nicholas Passalacqua, director al secției de antropologie medico-legală la Western Carolina University, pentru Newsweek. „Asta fără un sicriu sau orice alt recipient sau înveliș care să înconjoare rămășițele. Deci, pentru acest corp, care a fost îngropat într-un sicriu, personal nu mi se pare prea surprinzător faptul că rămășițele sunt bine conservate după numai patru ani”, a adăugat Passalacqua.

Cu toate acestea, vestea exhumării s-a răspândit prin intermediul rețelelor de socializare, sute de persoane călătorind în Missouri pentru a vedea corpul lui călugăriței.

Trupul Wilhelminei Lancaster va fi mutat luni și expus sub sticlă în capelă, unde vizitatorii pot continua să îl vadă, potrivit site-ului mănăstirii.

#trup #miracol #călugăriță #credincioși

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.