Turcii își aleg duminică, 28 mai curent, în turul II preşedintele pentru un mandat de cinci ani. În primul tur de scrutin din 14 mai, Recep Tayyip Erdogan (69 de ani) a obţinut 49,5% din voturi, fiind la mică distanţă de majoritatea necesară pentru a evita un al doilea tur de scrutin, într-un vot văzut ca un referendum asupra regimului său autocratic. Kemal Kılıçdaroğlu (74 de ani), candidatul unei alianţe de opoziţie formate din şase partide, a primit 44,9% din voturi.

Rezultatele alegerilor ar putea fi anunțate anunțate mai devreme față de primul tur, fiind posibil ca acestea să fie comunicate în jurul orei 18.30, conform lui Ahmet Yener, președintele Consiliului Electoral.

President Erdoğan had concluded his election campaign for the first round by visiting Hagia Sophia Grand Mosque for evening prayers.

Today, he visited Eyüp Sultan Mosque, where tomb of Abu Ayyub al-Ansari — a close companion Prophet Muhammad, is located pic.twitter.com/dr1LDGRbqL

— Mehmet Çelik (@celik) May 27, 2023

Pe la ora 12:00, a votat și Recep Tayyip Erdogan şi contracandidatul său Kemal Kilicdaroglu, la Instanbul, respectiv – la Ankara. Ambii au fost însoțiți de soții.

Singurul lucru care îl poate detrona pe Erdogan din fruntea Turciei

Imaginile cu clădirile care s-au prăbușit precum castelele din nisip, în timpul cutremurelor devastatoare din sudul Turciei, au stârnit un val de furie. Cum a fost posibil ca unele construcții noi, care ar fi trebuit să fie mai rezistente la cutremure, să se transforme rapid în mormane de moloz? După ce se șterg lacrimile, se caută vinovații.

Totul, într-o reconstrucție care se estimează că va costa Turcia 84 de miliarde de dolari, în pragul unor alegeri grele pentru autocratul Erdogan și într-un context economic extrem de dur în care trăiesc turcii.

Cel puțin 113 mandate de arestare au fost emise de autoritățile turce, în legătură cu modul în care au fost construite clădirile prăbușite la cutremur și pentru nerespectarea standardelor de construcție, mai ales într-o zonă despre care se știe că are un risc seismic ridicat.

Mai bine de 50.000 de clădiri care s-au prăbușit sau au fost grav avariate în întreaga regiune afectată de cele două cutremure de peste 7 grade vor trebui demolate, potrivit ministrului turc al Mediului, Murat Kurum. Bilanțul tragic al deceselor a depășit 40.000 de persoane, în Turcia și în Siria.

Kilicdaroglu îi îndeamnă pe turci să voteze „pentru a scăpa de un regim autoritar”: „Libertatea va veni”

Candidatul opoziţiei în alegerile prezidenţiale din Turcia, Kemal Kilicdaroglu, şi-a îndemnat duminică concetăţenii să voteze „pentru a scăpa de un regim autoritar”, el făcând acesta declarații după ce a depus buletinul său de vot în urnă la o secţie de votare din capitala turcă Ankara, unde a fost primit cu rale de către susținători.

„Pentru ca o veritabilă democraţie şi libertate să poată avea loc în această ţară, pentru a ne debarasa de un guvern autoritar, îi invit pe toţi cetăţenii să voteze”, a declarat Kilicdaroglu, conform AFP.

El i-a îndemnat pe oameni să rămână lângă urne după închiderea secţiilor de votare, la ora 17:00, „pentru că aceste alegeri s-au derulat în condiţii foarte dificile”.

„Au fost proferate tot felul de defăimări şi calomnii, însă eu am încredere în bunul simţ al cetăţenilor. Democraţia va veni în mod sigur în această ţară, libertatea va veni”, a dat el asigurări în faţa unor susţinători ai săi care, adunaţi în faţa secţiei de votare, l-au aplaudat la ieşire.

Preşedintele aflat la sfârşit de mandat, Recep Tayyip Erdogan, dat favorit în acest al doilea tur inedit, a votat în cartierul său Uskudar, pe malul asiatic al Istanbulului, însoţit de soţia sa Emine şi sub ochii unei mulţimi importante.

„Nicio ţară din lume nu înregistrează rate de participare de 90%, Turcia aproape că le-a atins. Le cer concetăţenilor mei să vină să voteze neclintit”, a declarat şeful statului turc.

Potrivit lui Erdogan, cu numai doi candidaţi în cursă, votul „va fi încheiat rapid”.

Secţiile de votare s-au deschis duminică la ora locală 08:00 și se vor închide la ora 17:00, primele rezultate fiind aşteptate la începutul serii.

#alegeri #Kemal Kılıçdaroğlu #Recep Tayyip Erdogan #turcia

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.