„Afirmațiile și îndemnurile sinodului de obediență rusă cuprinse în procesul-verbal nr. 014 din 25 octombrie 2023 instigă la ură și dezbinare și dezinformează opinia publică. Aceste afirmații vădit românofobe denotă lipsă de clarviziune, opacitate la adevăr și inadecvare la realitățile vii în schimbare…”. Sunt câteva rânduri din declarația emisă de Mitropolia Basarabiei, după ce Mitropolia Moldovei a destituit, săptămâna trecută, din funcție șase preoți care au părăsit rândurile Bisericii Ortodoxe din Moldova (BOM), aderând la prima.

„Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române respinge acuzațiile nefondate ale sinodului Mitropoliei Chișinăului (Patriarhia Moscovei), aflată în faliment instituțional, privind o așa-zisă „ingerință canonică a unui grup de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române în spațiul canonic al Eparhiei de Bălți și Fălești, la data de 31 august 2023” (procesul-verbal nr. 014 din 25 octombrie 2023).

Precizăm că aceste acuzații nefondate sunt formulate în disperare de cauză, în condițiile în care Mitropolia Basarabiei a demonstrat că este o forță care nu mai poate fi oprită, înregistrând un număr tot mai mare de cereri de aderare din partea clericilor și comunităților care evadează din prizonieratul canonic al Patriarhiei Moscovei. Astfel, a devenit tot mai evidentă creșterea neîncrederii atât din partea preoțimii, cât și din partea poporului față de poziția autointitulatei „Biserici Ortodoxe din Moldova”, care se presupune a fi direct legată de interesele rusești.

De asemenea, urmărind atent evoluțiile demografice și sociale din Republica Moldova, precizăm că în prezent circa 50% dintre locuitori și-au redobândit cetățenia română, iar printre clerul ortodox, indiferent că aparține Mitropoliei Basarabiei sau structurii de ocupație bisericească rusă, numărul deținătorilor cetățeniei române a trecut de 80%. Structura de ocupație canonică rusă din Republica Moldova nu are absolut nici o cale de a opri aceste procese firești. Cu atât mai mult cu cât, așa cum consideră chiar mitropolitul Vladimir Cantarean, „soarta Republicii Moldova este deja hotărâtă de marile puteri – într-un timp relativ scurt ea se va reuni inevitabil cu România și desigur tot ceea ce susține Biserica Ortodoxă din Moldova va deveni parte a Bisericii Ortodoxe Române””.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, în același comunicat se mai arată că „orice afirmație cum că Biserica Ortodoxă Română ar încălca pretinsul teritoriu canonic pe care Mitropolia de obediență rusească de la Chișinău l-ar avea asupra „Întregii Moldove” este absurdă, neîntemeiată și infirmată de istorie”.

„Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române nu au nevoie de aprobarea unei structuri ecleziastice străine pentru a-și vizita concetățenii de aceeași credință și jurisdicție canonică din spațiul spiritual comun al Republicii Moldova și României. Este suficientă invitația și binecuvântarea Mitropolitului Basarabiei, ÎPS Părinte Petru și a celor doi episcopi eparhioți, PS Părinte Antonie de Bălți și PS Părinte Veniamin al Basarabiei de Sud.

Totodată, înțelegem frustrarea pizmuitoare constantă exprimată de episcopul de obediență rusă de la Bălți prin toate metodele, mediile și contextele românofobe posibile. Considerăm însă că această frustrare nu ar trebui direcționată împotriva ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, care slujesc cu evlavie și dragoste credincioșii români din Basarabia, ci ar trebui să fie canalizată spre abordarea problemelor reale cu care se confruntă clericii și comunitățile locale ținute cu forța și sub amenințarea cu sancționarea, în jurisdicția abuzivă a Patriarhiei Moscovei.

Mitropolia Basarabiei consideră că episcopul Marchel Mihăiescu ar proceda corect, în spiritul dreptății istorice, dacă ar elibera reședința episcopilor români din Bălți, construită în timpul României Mari de vrednicul de pomenire Visarion Puiu, primul episcop român al Hotinului cu reședința în Bălți, precum și Catedrala ortodoxă română „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Bălți, construită cu cheltuiala Mitropoliei Basarabiei și a Statului Român, inaugurată în 1935 în prezența Regelui României și a unui înalt sobor de ierarhi români și greci”.

Între timp, amintim că Mitropolitul Vladimir a expediat în adresa Patriarhului Kirill o scrisoare oficială în care a recunoscut că tot mai mulți slujitori sunt tentați să se alăture bisericii românești pentru „abordarea respectuoasă” oferită de ierarhii de la București.

DOC Mitropolitul Vladimir RĂBUFNEȘTE: „Ce să facem atunci când Biserica Ortodoxă Rusă se comportă nerespectuos cu noi?”

#acuzatii #declarație #Mitropolia Basarabiei #Mitropolia Moldovei

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.