Mai multe mituri și informații false legate de imunizarea contra virusului de tip Sars-Cov-2 au fost combătute de către specialiști. Printre acestea este și mitul legat de schimbarea structurii ADN de către vaccinurile anti-Covid administrate populației, informează Realitatea cu referire la IPN.

„Poate vaccinul anti-COVID schimba structura ADN-ului? E un mit, „un fals gras”, fără suport ştiinţific! Niciun vaccin nu conţine ADN şi nici nu va influenţa asupra ADN-ului”, a precizat președinta Comitetului național de experți în imunizare, Ninel Revenco, la un eveniment organizat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale şi UNICEF Moldova.

Întrebată despre influenţa vaccinului anti-COVID asupra fertilităţii, Ninel Revenco a răspuns că şi acesta e un fals, o dezinformare care afectează mersul vaccinării în rândul tinerilor. Potrivit ei, din contra, infecția COVID influenţează extrem de negativ asupra femeilor tinere, a celor însărcinate, dar şi asupra bărbaţilor, influenţându-le fertilitatea. „Să vă protejaţi să nu faceţi maladia pentru ca maladia COVID în sine are nu doar efecte imediate, dar şi efecte în timp. Sunt deja informaţii că maladia la distanţă induce mai multe probleme, inclusiv din partea organelor de reproducere”, a atenţionat specialista.

Cu referire la faptul că AstraZeneca ar putea condiţiona formarea cheagurile de sânge, Ninel Revenco a menţionat că oricare tip de vaccin are şi efecte adverse posibile, care se găsesc în prospectul producătorului. Şi în cazul vaccinurilor anti-COVID se regăsesc efecte post- vaccinare frecvente, rare sau grave. Cât ţine de AstraZeneca, toate studiile efectuate şi experienţa pe viu nu au găsit nicio cauzalitate între vaccin şi apariţia efectelor trombotice.

Ninel Revenco a adăugat că oricare tip de vaccin are cel mai frecvent reacţii ca dureri de cap, temperatură ridicată, durere în muşchi sau articulaţii. Specialista a îndemnat acele persoanele care după vaccinare vor avea o durere de cap persistentă, de durată, insuportabilă şi care nu cedează la administrarea preparatelor, imediat să meargă la consultul specialistului sau la medicul de familie. „Cele care primesc preparate anti-coagulante până la vaccinare, urmează mai departe tratamentul. Niciun studiu nu a demonstrat că trebuie înainte sau după vaccinare să indicăm preparate ce ţin de coagularea sângelui”, a mai spus Ninel Revenco.

#anti-COVID-19 #Ninel Revenco #vaccinare

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.