Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) a atacat în instanța de judecată Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului (DGPDC) a municipiului Chișinău. Judecătoria Chișinău urmează să se pronunțe în privința legalității actelor administrative ale municipiului Chişinău față de angajații și beneficiarii Serviciului „Asistență personală”. Totodată, Ministerul informează că a înaintat un demers către Centrul Național Anticorupție (CNA) în vederea examinării faptelor legate de depășirea atribuțiilor ale factorilor de decizie, scrie ZdG.md.

VIDEO Problema asistenților personali din Chișinău rămâne nesoluționată. Declarațiile ministrului Alexei Buzu

Dosarul a fost înregistrat miercuri, 6 martie, iar prima ședință încă nu a fost stabilită.

„Am depus o cerere prealabilă privind suspendarea actelor administrative emise de DGAMS și DGPDC, iar ca urmare a răspunsului negativ am atacat în instanța de judecată acțiunile ilegale întreprinse de DGPDC”, comunică reprezentanții Ministerului Muncii.

Ministerul Muncii a emis vineri, 8 martie, un comunicat de presă în care „condamnă disponibilizările asistenților personali efectuate contrar procedurilor legale de către Primăria municipiului Chișinău” și susține că „întreprinde toate măsurile legale pentru a susține și rezolva problema asistenților personali nedreptățiți”.

Potrivit reprezentanților Guvernului, Primăria mun. Chișinău dispune de resursele financiare necesare pentru a asigura finanțarea deplină a asistenților personali din cadrul Serviciului „Asistență Personală”.

„Stabilirea priorităților și utilizarea resurselor financiare a aparținut și aparține exclusiv autorităților administrației publice locale din mun. Chișinău, astfel finanțarea serviciilor sociale se efectuează din contul veniturilor proprii ale municipalității. În anul 2023, Primăria mun. Chișinău a alocat un buget de 154,2 milioane lei pentru asistenții personali”, notează Ministerul Muncii.

Reforma sistemului de asistență socială „Restart” nu a efectuat modificări în competențele municipiului Chișinău, susțin reprezentanții Ministerului Muncii.

„Cu referire la asistenții personali, subliniem faptul că aceștia, la fel ca și alți angajați din sfera asistenței sociale din mun. Chișinău, sunt angajați ai Direcției generale asistență medicală și socială (DGAMS) (sau după caz, ai Direcției generale protecția drepturilor copilului, în cazul unor angajați din această sferă). Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu are calitatea de angajator în raport cu acest personal”, menționează sursa citată.

Astfel, Ministerul notează că, la fel ca și până la demararea Reformei „Restart”, domeniile proprii de activitate ale mun. Chișinău se finanțează din contul veniturilor generale, ale defalcărilor de la impozitul pe venitul persoanelor fizice, alte venituri ale bugetului local, dar nu din transferurile cu destinație specială.

„Ministerul Muncii și Protecției Sociale a comunicat acest lucru municipalității prin corespondența oficială în scrisoarea din data de 30.01.2024 cu nr. 509.

În cadrul controlului inopinat efectuat de Inspectoratul Social de Stat au fost depistate mai multe nereguli:

1. DGPDC Chișinău a efectuat modificarea termenului de admitere a beneficiarilor în Serviciu fără nici un temei legal.

2. Toți membrii echipei multidisciplinare indicate în procesul verbal sunt angajați ai DGPDC Chișinău, ceea ce este o încălcare a cerințelor standardele minime de calitate: „… echipa multidisciplinară trebuie formată din minimum 3 specialişti din domenii ca: asistenţă socială, medicină, educaţie etc.””, mai spune sursa citată.

Cu suportul partenerilor de dezvoltare, în luna decembrie 2023, Ministerul menționează că a inițiat un program de susținere, în cadrul căruia a fost oferită o plată unică de 5 000 de lei pentru 3019 familii care au la îngrijire și supraveghere copii cu dizabilități severe și 7 195 de familii cu persoane cu dizabilități, încadrate în Serviciul social „Asistență personală”. De aceste plăți au beneficiat și asistenții personali din Chișinău, potrivit Ministerului Muncii.

La sfârșitul lunii februarie, Primăria Chişinău a informat că autoritățile municipale de profil oferă în continuare serviciul de asistenţă personală beneficiarilor, „conform prevederilor legislației în vigoare, în pofida presiunilor financiare”. Tatiana Oboroc, Șefa Direcției protecția drepturilor copilului, a precizat în cadrul şedinţei operative a serviciilor municipale, că nici un asistent personal nu a fost concediat. Totuși, acestora le-a fost redus regimul de muncă de la 40 de ore la 20 de ore pe săptămână, „după ce s-a făcut o evaluare a numărului de ore în care este asistat beneficiarul”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenti personali #MMPS #primaria chisinau

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.