Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Riscul invizibil al deșeurilor periculoase: Ce (NU) fac autoritățile pentru a ne proteja mediul și sănătatea?

13 Iun. 2022, 17:10
 // Categoria: Societate // Autor:  Victoria Laur
13 Iun. 2022, 17:10 // Societate //  Victoria Laur

Doar în 2020, în Republica Moldova au fost colectate aproape 7000 de tone de deșeuri periculoase. Printre ele se numără cele medicale și substanțele chimice uzate, iar autoritățile au reușit să exporte doar circa 400 de tone. Situația s-a acutizat și din cauza pandemiei, fiind acumulate alte peste 700 de tone de deșeuri medicale, colectarea lor fiind autorizată doar pentru trei agenți economici.

Legea clasifică deșeurile periculoase în mai multe categorii: toxice, cancerigene, inflamabile și explozive, mutagene, exotoxice, sensibilizante, infecțioase, corozive, iritante și oxidante. De asemenea, sunt stipulate și limite de concentrație pentru unele substanțe pe care le conțin.
Conform ultimelor modificări ale prevederilor legislative, deșeurile periculoase trebuie marcate și depozitate, este necesară evidența strictă, iar generarea, colectarea, transportarea, stocarea și tratarea deșeurilor periculoase se realizează doar în baza autorizației de mediu. Toate bine punctate pe hârtie.

Actualmente în Republica Moldova sunt 12 companii care dețin autorizații valabile pentru gestionarea deșeurilor, potrivit Ministerului Mediului. Majoritatea dintre ele sortează, depozitează temporar, reciclează, exportă sau transportă plastic, hârtie, polietilenă, sticlă și lemn și compostează deșeuri municipale. O singură întreprindere se ocupă de exportul deșeurilor de grăsimi animale și uleiuri alimentare uzate, iar două sunt responsabile pentru gestionarea deșeurilor feroase și neferoase.

În 2018, Centrul de Administrare a Ministerului Agriculturii a devenit Centru de Gestionare a Deșeurilor Periculoase. Deși a fost înregistrat oficial, datele publice arată că acesta are doar doi angajați, fiind în actualmente în subordinea Agenției Proprietății Publice.

Deși a fost fondat patru ani în urmă, Centrul nu și-a exercitat nici măcar o zi atribuțiile și nu este funcțional, iar statutul său nu a fost modificat, pe pagina web a APP fiind plasat documentul vechi. Acesta se referă la Centrul de Administrare al Ministerului Agriculturii, responsabil de activități juridice, gestionarea imobilelor și crearea condițiilor adecvate de muncă pentru angajații instituției guvernamentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La solicitarea Realitatea, APP a comunicat că autoritățile discută despre necesitatea formării unui alt sistem de gestionare a deșeurilor periculoase la nivel național, iar Centrul de Gestionarea a Deșeurilor ar putea fi reorganizat, restructurat sau lichidat după ce se vor analiza riscurile deciziei. În pofida acestui fapt, în 2022 APP a aprobat un Regulament prin care stipula ca trei persoane trebuie să facă parte din Consiliul de Administrație a Centrului, fiind responsabile de gestionarea veniturilor, cheltuielilor, bunurilor imobile, dar și de controlul activității administratorului.

„Reieșind din circumstanțele create și obligativitatea perfecționării gestionării deșeurilor periculoase în Republica Moldova, au fost demarate discuții cu autoritățile publice abilitate privind necesitatea stringentă de formare a unui sistem de gestionare a deșeurilor periculoase la nivel național în conformitate cu cerințele de mediu, primordial fiind abordat subiectul cu privire la examinarea opțiunilor de reorganizare, restructurare, lichidare a entității prenotate și analizarea riscurilor ca urmare a eventualelor decizii luate. Grupul de lucru instituit în cadrul APP a efectuat analiza situațiilor economico-financiare a Î.S. „Centrul de Gestionare a Deșeurilor Periculoase”, aceasta fiind catalogată ca entitate de stat care nu desfășoară activitatea economico-financiară”, ne-a comunicat Tatiana Savva, directoare generală adjunctă a Agenției.

Cât autoritățile examinează și reexaminează activitatea Centrului, cantitatea deșeurilor toxice crește în fiecare an, iar pentru a le gestiona avem nevoie de responsabili, infrastructură și legislație care să poată fi pusă eficient în aplicare. De altfel, are de suferit mediul, iar drept urmare și fiecare dintre noi.

În timp ce se caută soluții, ceea ce poate fiecare este să sorteze deșeurile. Problema, însă, constă în faptul că nu prea avem spații unde să ducem deșeurile periculoase. Dacă în orașele mari pot fi găsite puncte de colectare, atunci în sate, de regulă, becurile, bateriile uzate, dispozitivele electronice vechi, seringile utilizate, medicamentele, mercurul din termometrele sparte și alte obiecte care devin periculoase când se descompun fie ajung la groapa comună de gunoi, fie sunt păstrate ani undeva în dulap și oricum ajung într-un final în sol.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!