Doar în 2020, în Republica Moldova au fost colectate aproape 7000 de tone de deșeuri periculoase. Printre ele se numără cele medicale și substanțele chimice uzate, iar autoritățile au reușit să exporte doar circa 400 de tone. Situația s-a acutizat și din cauza pandemiei, fiind acumulate alte peste 700 de tone de deșeuri medicale, colectarea lor fiind autorizată doar pentru trei agenți economici.

Legea clasifică deșeurile periculoase în mai multe categorii: toxice, cancerigene, inflamabile și explozive, mutagene, exotoxice, sensibilizante, infecțioase, corozive, iritante și oxidante. De asemenea, sunt stipulate și limite de concentrație pentru unele substanțe pe care le conțin.
Conform ultimelor modificări ale prevederilor legislative, deșeurile periculoase trebuie marcate și depozitate, este necesară evidența strictă, iar generarea, colectarea, transportarea, stocarea și tratarea deșeurilor periculoase se realizează doar în baza autorizației de mediu. Toate bine punctate pe hârtie.

Actualmente în Republica Moldova sunt 12 companii care dețin autorizații valabile pentru gestionarea deșeurilor, potrivit Ministerului Mediului. Majoritatea dintre ele sortează, depozitează temporar, reciclează, exportă sau transportă plastic, hârtie, polietilenă, sticlă și lemn și compostează deșeuri municipale. O singură întreprindere se ocupă de exportul deșeurilor de grăsimi animale și uleiuri alimentare uzate, iar două sunt responsabile pentru gestionarea deșeurilor feroase și neferoase.

În 2018, Centrul de Administrare a Ministerului Agriculturii a devenit Centru de Gestionare a Deșeurilor Periculoase. Deși a fost înregistrat oficial, datele publice arată că acesta are doar doi angajați, fiind în actualmente în subordinea Agenției Proprietății Publice.

Deși a fost fondat patru ani în urmă, Centrul nu și-a exercitat nici măcar o zi atribuțiile și nu este funcțional, iar statutul său nu a fost modificat, pe pagina web a APP fiind plasat documentul vechi. Acesta se referă la Centrul de Administrare al Ministerului Agriculturii, responsabil de activități juridice, gestionarea imobilelor și crearea condițiilor adecvate de muncă pentru angajații instituției guvernamentale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La solicitarea Realitatea, APP a comunicat că autoritățile discută despre necesitatea formării unui alt sistem de gestionare a deșeurilor periculoase la nivel național, iar Centrul de Gestionarea a Deșeurilor ar putea fi reorganizat, restructurat sau lichidat după ce se vor analiza riscurile deciziei. În pofida acestui fapt, în 2022 APP a aprobat un Regulament prin care stipula ca trei persoane trebuie să facă parte din Consiliul de Administrație a Centrului, fiind responsabile de gestionarea veniturilor, cheltuielilor, bunurilor imobile, dar și de controlul activității administratorului.

„Reieșind din circumstanțele create și obligativitatea perfecționării gestionării deșeurilor periculoase în Republica Moldova, au fost demarate discuții cu autoritățile publice abilitate privind necesitatea stringentă de formare a unui sistem de gestionare a deșeurilor periculoase la nivel național în conformitate cu cerințele de mediu, primordial fiind abordat subiectul cu privire la examinarea opțiunilor de reorganizare, restructurare, lichidare a entității prenotate și analizarea riscurilor ca urmare a eventualelor decizii luate. Grupul de lucru instituit în cadrul APP a efectuat analiza situațiilor economico-financiare a Î.S. „Centrul de Gestionare a Deșeurilor Periculoase”, aceasta fiind catalogată ca entitate de stat care nu desfășoară activitatea economico-financiară”, ne-a comunicat Tatiana Savva, directoare generală adjunctă a Agenției.

Cât autoritățile examinează și reexaminează activitatea Centrului, cantitatea deșeurilor toxice crește în fiecare an, iar pentru a le gestiona avem nevoie de responsabili, infrastructură și legislație care să poată fi pusă eficient în aplicare. De altfel, are de suferit mediul, iar drept urmare și fiecare dintre noi.

În timp ce se caută soluții, ceea ce poate fiecare este să sorteze deșeurile. Problema, însă, constă în faptul că nu prea avem spații unde să ducem deșeurile periculoase. Dacă în orașele mari pot fi găsite puncte de colectare, atunci în sate, de regulă, becurile, bateriile uzate, dispozitivele electronice vechi, seringile utilizate, medicamentele, mercurul din termometrele sparte și alte obiecte care devin periculoase când se descompun fie ajung la groapa comună de gunoi, fie sunt păstrate ani undeva în dulap și oricum ajung într-un final în sol.

#Centrul de Gestionare a Deșeurilor Periculoase #deșeuri periculoase #gestionarea deșeurilor periculoase #gunoi #substante toxice

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.