Noul post de televiziune public în limba rusă – Moldova 3, ar putea fi finanțat integral din granturi. Anunțul a fost făcut de unul dintre autorii proiectului, deputatul PAS, Eugeniu Sinchevici. Acesta a declarat, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV, că poartă discuții cu potențiali donatori, iar în scurt timp va reveni cu mai multe detalii.

„În decursul următoarei săptămâni vom organiza o serie de consultări publice. Vom invita și administrația televiziunii naționale, vom discuta despre buget și vom ruga să prezinte un concept și un buget. În același timp, noi ducem discuții și suntem în stadii aproape finale de negocieri cu unii potențiali donatori care ar putea acoperi cu un grant întregele costuri ale acestei televiziuni. Respectiv, eu aștept să avem mai multă informație și în scurt timp o să fie anunțat”, a spus deputatul PAS.

La aceeași emisiune, autorul proiectului a negat faptul că Moldova 3 ar urma să fie un instrument de propagandă pentru PAS.

„PAS nu a făcut niciodată, nu face și niciodată nu va face propagandă pe un post național. Nu a făcut nici pe Moldova 1, n-ar face niciodată nici pe un post nou de televiziune. Este contrar valorilor noastre și noi niciodată nu promovăm oameni în dependență de afilierea lor politică, în dependență de viziunile lor politice”, a mai adăugat Sinchevici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un nou post de televiziune public în limba rusă ar urma să apară în Republica Moldova, conform unui anunț făcut de doi deputați ai partidului de guvernământ. Moldova 3, spune Eugeniu Sinchevici, deputat PAS. Parlamentarii s-au inspirat din experiența Estoniei și Ucrainei, au recunoscut aceștia într-o conferință de presă. Proiectul a stârnit un val de critici în spațiul public, începând de la deputați, politicieni, jurnaliști și experți. Toți au criticat la unison documentul, menționând că „Moldova 3” – o decizie confuză și lipsită de logică.

După Moldova 1 și 2, în țară va apărea Moldova 3 în limba rusă. Sinchevici: TRM va elabora un concept atractiv

#deputat PAS #Eugeniu Sinchevici #initiativa #Moldova 3

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.