Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP), Raportul misiunii de follow-up privind evaluarea nivelului de executare a cerințelor și de implementare a recomandărilor înaintate prin Hotărârea Curții de Conturi. Astfel, potrivit datelor prezentate de entitățile auditate, la situația din noiembrie 2020, în cadrul entităților auditate au fost implementate 939 sisteme și produse informatice în valoare totală de peste un miliard de lei.

Viorel Chetraru, Vicepreședintele CCRM a vorbit despre principalele concluzii și constatări ale rapoartelor de performanță și follow-up.

Multiplele carențe în materie de norme și proceduri de reglementare, precum și dezvoltarea sistemelor informaționale (SI) cu aplicarea superficială a prevederilor legislației în domeniul tehnologiei informației și comunicației (TIC), în lipsa documentației necesare sistemelor, și neasigurarea memoriei instituționale, condiționează neasigurarea continuității activităților cu impact nefast asupra sustenabilității și durabilității sistemelor, cât și asupra eficienței utilizării resurselor în acest sens.

Verificările auditului denotă că peste 71% din SI de stat nu dețin concepte și peste 67% din acestea nu dispun de Regulamente adoptate în modul stabilit.

Auditul constată că, deși au fost investite resurse financiare semnificative, inclusiv din surse externe și credit, unele SI nu sunt integral funcționale, date în exploatare și utilizate corespunzător.

Totodată, activitatea de verificare a cuprins acțiunile realizate, în perioada anilor 2018 – noiembrie 2020, de către Ministerul Economiei și Infrastructurii, Ministerul Finanțelor, Cancelaria de Stat, Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Rezultatele misiunii de follow-up denotă că, deși pe parcursul anilor 2018-2020 au fost întreprinse anumite măsuri în vederea eliminării neajunsurilor constate de auditul precedent, fiind înregistrate anumite rezultate, acestea nu s-au soldat cu impactul scontat. Astfel, se relevă că, din totalul de 17 cerințe și recomandări de audit, către șapte entități, au fost implementate integral cinci cerințe și recomandări, implementate parțial – nouă cerințe și recomandări, iar trei recomandări au rămas neimplementate.

Printre principalele cauze care au generat un grad modest de implementare a cerințelor și recomandărilor de audit înaintate, se pot enunța:

•   complexitatea domeniului și procesul îndelungat de legiferare;
•   contextul creat, condiționat de reorganizările și redistribuirea atribuțiilor la nivelul autorităților și instituțiilor publice;
•   necorelarea capacităților instituționale ale entităților cu sarcinile și atribuțiile suplimentare învestite ca urmare a reorganizării acestora, etc.

În final, Chetraru a concluzionat că, în baza constatărilor auditului, au fost înaintate recomandări, menite să asigure remedierea neconformităților depistate, respectiv, despre acțiunile întreprinse Curtea de Conturi va fi informată în termen de 6 luni de la aprobarea Hotărârilor CCRM.

#finanțe

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.