Importurile de benzină ale Ucrainei au înregistrat în octombrie 2025 unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii doi ani, ajungând la 168,2 mii de tone. Volumul este cu 19% mai mare decât în septembrie și cu 64% peste cel raportat în aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate de enkorr.ua. În total, în zece luni, Ucraina a importat 1,27 milioane de tone, indicând un an-record pentru piața carburanților, transmite Bani.md.

În acest context, Republica Moldova a consemnat cea mai rapidă creștere dintre toți furnizorii, urcând în top patru exportatori de benzină către Ucraina. În luna octombrie, Chișinăul a livrat 21,2 mii de tone, aproape dublu față de septembrie, depășind Germania, Grecia și întreaga categorie „alți furnizori”. Este cel mai mare volum de benzină exportat vreodată de Moldova pe piața ucraineană.

Creșterea se datorează în special majorării livrărilor companiilor Naftatrans, care și-a mărit exporturile de 2,2 ori, până la 11,8 mii de tone, și Energoil, care și-a triplat volumul până la 2,8 mii de tone. De asemenea, segmentul transportului auto cu cisterne a avansat puternic pe piața ucraineană, crescând cu 27% până la 46,1 mii de tone, cel mai ridicat nivel de după februarie 2023, a contribuit decisiv la această creștere.

Potrivit sursei citate, structura furnizorilor s-a modificat vizibil în octombrie. România a devenit pentru prima dată din luna mai cel mai mare furnizor de benzină al Ucrainei, cu 42,8 mii de tone, depășind Polonia (33,7 mii de tone) și Lituania (42,4 mii de tone). Cu toate acestea, rafinăria ORLEN Lietuva rămâne cel mai mare producător individual, menținându-și poziția cu 42,4 mii de tone exportate, chiar și în contextul unor lucrări de mentenanță. Scăderea livrărilor rutiere a fost compensată prin creșterea exporturilor feroviare.

Pe piața ucraineană, rețelele OKKO, WOG și UPG au cumulat 54% din totalul volumelor. OKKO și WOG și-au majorat volumele cu 15% și, respectiv, 30%, în timp ce UPG a rămas la un nivel apropiat de cel precedent, deși rețeaua sa s-a extins cu peste 34 de stații de alimentare. În top 10 importatori au intrat și Ukrnafta, care a adus 12 mii de tone pe cale feroviară din Polonia și România, precum și Lux Kraina, care și-a reluat importurile maritime până la 9 mii de tone.

Creșterea importurilor din octombrie este alimentată de cererea tot mai mare de combustibil pentru generatoare, pe fondul întreruperilor repetate de energie electrică. Operatorii din domeniu estimează că ritmul ridicat al importurilor se va menține și la finalul anului, odată cu majorarea consumului în sezonul rece.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#benzina #Moldova #Ucraina

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.