Legea calității aerului atmosferic a fost votată, în ședința plenară de astăzi, în lectura a doua, cu votul unanim al deputaților prezenți în sală. Adoptarea legii face parte din angajamentele asumate de țara noastră în cadrul Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, la capitolul „Mediul înconjurător”.

Proiectul prevede îmbunătățirea monitorizării și evaluării calității aerului și garantarea furnizării informațiilor cu privire la calitatea aerului atmosferic publicului, în corespundere cu prevederile Directivelor Europene. Scopul final este consolidarea capacităților instituționale în identificarea și punerea în aplicare a celor mai eficiente măsuri de reducere a emisiilor la niveluri care să minimizeze efectele nocive asupra sănătății umane și a mediului.

Legea mai prevede crearea Sistemului Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului (SNMGICA) pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În opinia autorilor, acest fapt va permite obținerea datelor veridice privind nivelul de poluare a aerului și va asigura prevenirea dezvoltării unor proiecte publice sau private, care pot avea un potențial impact asupra calității aerului atmosferic în anumite zone unde limitele emisiilor de poluanți sunt depășite.

La fel, implementarea SNMGICA va contribui la respectarea unuia dintre principiile fundamentale în domeniul protecției mediului ambiant „cel care poluează plătește”. În temeiul datelor obținute în cadrul SNMGICA va fi posibilă identificarea agenților economici, în rezultatul activității cărora are loc poluarea aerului.

Proiectul legii privind calitatea aerului atmosferic vine să înlocuiască legea privind protecția aerului atmosferic, adoptată în 1997. Acesta este constituit din nouă capitole (43 de articole) și opt anexe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aer #mediu #poluare

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.