La Chișinău, săptămâna aceasta, și-a încheiat activitatea cel de-al doilea Forum de guvernanță a Internetului din Moldova (MIGF 2021). Evenimentul a avut loc în formatul hibrid în perioada 19-20 octombrie. Forumul, organizat de Asociația Comunitatea Internet, a devenit o platformă internațională de dialog deschis între diverse grupuri de părți interesate: societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, guvernul și sectorul public.

La discuții s-au alăturat deputații parlamentului, reprezentanți ai guvernului și instituțiilor guvernamentale-cheie, organizațiilor internaționale și neguvernamentale, companiilor tehnologice și de consultanță, experți în domeniul afacerilor digitale, specialiști în dezvoltare digitală din Moldova, România, Ucraina, Kârgâzstan, Canada, Statele Unite și din alte țări.

Viceprim-ministru pentru Digitalizare Iurie Țurcanu, la deschiderea forumului, a remarcat că „avem nevoie de un Internet sigur și de încredere, trebuie să depunem tot efortul pentru a avea un spațiu virtual garantat și protejat, în care fiecare utilizator să navigheze în siguranță”.

„MIGF este un bun prilej de a pune în discuție acest subiect de importanță majoră în special acum, în condițiile crizei pandemice mondiale. Vreau să menționez importanța reuniunii în acest format și necesitatea consolidării eforturilor diferitor categorii de subiecți precum sectorul public, societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, organizațiile internaționale, pentru a discuta despre provocările legate de accesul la internet, precum și de securitate în mediul virtual. Mulțumesc participanților și organizatorilor pentru curajul de a organiza astfel de eveniment în vremuri atât de dificile”, a subliniat Viceprim-ministru.

Iurie Țurcanu a declarat că Guvernul RM este deschis pentru cooperare.

„Este imperios să menținem această legătură și, prin conjugarea eforturilor, perseverență și investiții consistente să atingem un echilibru între sustenabilitate și dezvoltare digitală. Valorificarea resurselor din parteneriatele cu mai multe părți interesate poate ajuta la facilitarea investițiilor în infrastructura digitală și la consolidarea capacităților în vederea asigurării confidențialității și securității datelor. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru viitorul tehnologiilor digitale din Republica Moldova”, a concluzionat Viceprim-ministrul.

Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova” Stelian Manic a menționat despre importanța guvernanței Internetului în societatea modernă. Potrivit lui, ecosistemul de guvernanță a Internetului presupune că în fiecare țară ar trebuie să fie introduse inovații tehnologice guvernului prin regândirea proceselor, eficientizarea serviciilor publice și punerea lor în funcțiune în beneficiul cetățenilor. În același timp, el a subliniat că guvernarea internetului nu se referă doar la un management eficient, și receptiv bazat pe investiții inteligente în tehnologia informației; dar de asemenea, este și securitatea, fiabilitatea, durabilitatea și încrederea.

„Transparența, siguranța și accesibilitatea Internetul pentru toată lumea va fi, depinde de capacitatea noastră de a coopera și de a orienta aceste tehnologii, astfel încât să maximizăm beneficiile și să minimizăm consecințele și riscurile neintenționate. Tot ce trebuie să facem acum este să construim un spațiu sigur care să încurajeze drepturile și capacitățile utilizatorilor de internet. Un spațiu sigur pentru învățare, muncă, divertisment, descoperire de noi oportunități și dezvoltare”, a subliniat Directorul General al „Invest Moldova”

Reprezentanții organizațiilor partenere internaționale au adresat participanților la forum un discurs de salut: Chengetai Masango, Șeful secretariatului Forumului ONU pentru guvernanță a Internetului, David Frautschy Heredia, Director pentru guvernul european și reglementare la Internet Society (ISOC), Mikhail Anisimov, Manager global de implicare a părților interesate din Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Corporației internaționale ICANN, Chris Buckridge, Șef al Relațiilor Externe, RIPE NCC, Registrul Regional de Internet pentru Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, Olga Kyryliuk, Președinte al Dialogului Europei de Sud-Est pentru guvernanță a Internetului (SEEDIG), Tattu Mambetalieva, Președinte al Forumului de guvernanță a Internetului din Asia Centrală (CAIGF).

Speakerii au salutat discuțiile multilaterale, cu participarea părților interesate naționale și internaționale, privind modul de utilizare optimă a datelor digitale pentru binele publicului, privind modul de modelare și îmbunătățire a mecanismelor de guvernanță a datelor, care recunosc diversitatea, împuternicesc afacerile și societatea civilă și contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Aceste obiective includ reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale, realizarea conectivității universale și protejarea drepturilor omului pe Internet.

Președintele Asociației Comunitatea Internet, coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc, a reamintit că Forumul de guvernanță a Internetului se desfășoară în Moldova pentru al doilea an în perioadă pandemiei COVID-19, care a evidențiat importanța tehnologiilor digitale și necesitatea urgentă de a îmbunătăți rolul IGF ca o platformă de dialog, jucând un rol unic în arhitectura digitală. Potrivit lui, pandemia a atras o atenție deosebită asupra nevoilor dezvoltării digitale și asupra nevoii de abilitare digitală.

„Doi ani de pandemie COVID-19 au demonstrat că accesul la Internet poate să ofere protecția asistenței medicale, locurilor de muncă și, fără exagerare, însăși viața oamenilor. În același timp, pandemia exacerbează inegalitățile de toate tipurile, inclusiv decalajul digital. Celor care nu au acces la tehnologia digitală li se refuză posibilitatea de a învăța, de a comunica, de a face comerț, de a face cumpărături, de a lucra și de a participa în multe domenii ale vieții moderne. Pe de altă parte, capacitatea de a se conecta la rețea a crescut vulnerabilitatea la diverse prejudicii și abuzuri. În special, ne confruntăm cu o creștere a fenomenelor cum ar fi dezinformarea, discurs de instigare la ură și discriminare în spațiul digital”, a subliniat Alexei Marciuc.

În cadrul panelului de discuții „Incluziunea digitală și cooperarea multilaterală în gestionarea viitorului digital” a participat directorul Agenției de Guvernare Electronică, Olga Tumuruc, care a prezentat publicului activitatea instituției și obiectivele de baza ale acesteia: modernizarea serviciilor publice, coordonarea investițiilor în tehnologiilor informaționale, dezvoltarea si implementarea soluțiilor de e-transformare, crearea platformelor și serviciilor pentru a îmbunătăți relația dintre stat, cetățeni și mediul de afaceri. De asemenea, Olga Tumuruc s-a referit și la inițiativele digitale privind incluziunea digitală a anumitor categorii de persoane și asigurarea accesului la servicii publice pentru persoanele cu dizabilități prin intermediul unor instrumente inovative, aplicații și tehnologii moderne care reprezintă o preocupare continuă pentru Agenție.

Forumul de guvernanța a Internetului din Moldova este susținut de parteneri internaționali, inclusiv Secretariatul IGF al ONU, ICANN, Internet Society, Ripe NCC, SecDev Foundation, precum și parteneri naționali – Agenția Invest Moldova, Academia de Studii Economice, companii de consultanță și securitate în IT RTS și MUK, precum și un șir de organizații ale societății civile și instituții guvernamentale.

În centrul agendei MIGF din acest an a fost: incluziunea digitală, care este necesară pentru o redresare durabilă a economiei, probleme de încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital, libertatea Internetului, e-learning, reglementarea sectorului TIC în perioada de transformare digitală. La o sesiune dedicată, au fost discutate problemele accesibilității digitale pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale. În plus, Forumul a găzduit evenimente speciale organizate împreună cu Freedom House și SecDev Foundation.

#dezvoltare digitala #eveniment #IGF

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.