Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Moldova IGF: În căutare a unui echilibru între durabilitate și dezvoltare digitală

22 Oct. 2021, 13:56
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
22 Oct. 2021, 13:56 // Societate //  Realitatea.md

La Chișinău, săptămâna aceasta, și-a încheiat activitatea cel de-al doilea Forum de guvernanță a Internetului din Moldova (MIGF 2021). Evenimentul a avut loc în formatul hibrid în perioada 19-20 octombrie. Forumul, organizat de Asociația Comunitatea Internet, a devenit o platformă internațională de dialog deschis între diverse grupuri de părți interesate: societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, guvernul și sectorul public.

La discuții s-au alăturat deputații parlamentului, reprezentanți ai guvernului și instituțiilor guvernamentale-cheie, organizațiilor internaționale și neguvernamentale, companiilor tehnologice și de consultanță, experți în domeniul afacerilor digitale, specialiști în dezvoltare digitală din Moldova, România, Ucraina, Kârgâzstan, Canada, Statele Unite și din alte țări.

Viceprim-ministru pentru Digitalizare Iurie Țurcanu, la deschiderea forumului, a remarcat că „avem nevoie de un Internet sigur și de încredere, trebuie să depunem tot efortul pentru a avea un spațiu virtual garantat și protejat, în care fiecare utilizator să navigheze în siguranță”.

„MIGF este un bun prilej de a pune în discuție acest subiect de importanță majoră în special acum, în condițiile crizei pandemice mondiale. Vreau să menționez importanța reuniunii în acest format și necesitatea consolidării eforturilor diferitor categorii de subiecți precum sectorul public, societatea civilă, comunitatea tehnică, mediul academic, sectorul privat, organizațiile internaționale, pentru a discuta despre provocările legate de accesul la internet, precum și de securitate în mediul virtual. Mulțumesc participanților și organizatorilor pentru curajul de a organiza astfel de eveniment în vremuri atât de dificile”, a subliniat Viceprim-ministru.

Iurie Țurcanu a declarat că Guvernul RM este deschis pentru cooperare.

„Este imperios să menținem această legătură și, prin conjugarea eforturilor, perseverență și investiții consistente să atingem un echilibru între sustenabilitate și dezvoltare digitală. Valorificarea resurselor din parteneriatele cu mai multe părți interesate poate ajuta la facilitarea investițiilor în infrastructura digitală și la consolidarea capacităților în vederea asigurării confidențialității și securității datelor. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru viitorul tehnologiilor digitale din Republica Moldova”, a concluzionat Viceprim-ministrul.

Directorul General al Agenției de Investiții „Invest Moldova” Stelian Manic a menționat despre importanța guvernanței Internetului în societatea modernă. Potrivit lui, ecosistemul de guvernanță a Internetului presupune că în fiecare țară ar trebuie să fie introduse inovații tehnologice guvernului prin regândirea proceselor, eficientizarea serviciilor publice și punerea lor în funcțiune în beneficiul cetățenilor. În același timp, el a subliniat că guvernarea internetului nu se referă doar la un management eficient, și receptiv bazat pe investiții inteligente în tehnologia informației; dar de asemenea, este și securitatea, fiabilitatea, durabilitatea și încrederea.

„Transparența, siguranța și accesibilitatea Internetul pentru toată lumea va fi, depinde de capacitatea noastră de a coopera și de a orienta aceste tehnologii, astfel încât să maximizăm beneficiile și să minimizăm consecințele și riscurile neintenționate. Tot ce trebuie să facem acum este să construim un spațiu sigur care să încurajeze drepturile și capacitățile utilizatorilor de internet. Un spațiu sigur pentru învățare, muncă, divertisment, descoperire de noi oportunități și dezvoltare”, a subliniat Directorul General al „Invest Moldova”

Reprezentanții organizațiilor partenere internaționale au adresat participanților la forum un discurs de salut: Chengetai Masango, Șeful secretariatului Forumului ONU pentru guvernanță a Internetului, David Frautschy Heredia, Director pentru guvernul european și reglementare la Internet Society (ISOC), Mikhail Anisimov, Manager global de implicare a părților interesate din Europa de Est și Asia Centrală din cadrul Corporației internaționale ICANN, Chris Buckridge, Șef al Relațiilor Externe, RIPE NCC, Registrul Regional de Internet pentru Europa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, Olga Kyryliuk, Președinte al Dialogului Europei de Sud-Est pentru guvernanță a Internetului (SEEDIG), Tattu Mambetalieva, Președinte al Forumului de guvernanță a Internetului din Asia Centrală (CAIGF).

Speakerii au salutat discuțiile multilaterale, cu participarea părților interesate naționale și internaționale, privind modul de utilizare optimă a datelor digitale pentru binele publicului, privind modul de modelare și îmbunătățire a mecanismelor de guvernanță a datelor, care recunosc diversitatea, împuternicesc afacerile și societatea civilă și contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Aceste obiective includ reducerea decalajului digital, promovarea incluziunii digitale, realizarea conectivității universale și protejarea drepturilor omului pe Internet.

Președintele Asociației Comunitatea Internet, coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc, a reamintit că Forumul de guvernanță a Internetului se desfășoară în Moldova pentru al doilea an în perioadă pandemiei COVID-19, care a evidențiat importanța tehnologiilor digitale și necesitatea urgentă de a îmbunătăți rolul IGF ca o platformă de dialog, jucând un rol unic în arhitectura digitală. Potrivit lui, pandemia a atras o atenție deosebită asupra nevoilor dezvoltării digitale și asupra nevoii de abilitare digitală.

„Doi ani de pandemie COVID-19 au demonstrat că accesul la Internet poate să ofere protecția asistenței medicale, locurilor de muncă și, fără exagerare, însăși viața oamenilor. În același timp, pandemia exacerbează inegalitățile de toate tipurile, inclusiv decalajul digital. Celor care nu au acces la tehnologia digitală li se refuză posibilitatea de a învăța, de a comunica, de a face comerț, de a face cumpărături, de a lucra și de a participa în multe domenii ale vieții moderne. Pe de altă parte, capacitatea de a se conecta la rețea a crescut vulnerabilitatea la diverse prejudicii și abuzuri. În special, ne confruntăm cu o creștere a fenomenelor cum ar fi dezinformarea, discurs de instigare la ură și discriminare în spațiul digital”, a subliniat Alexei Marciuc.

În cadrul panelului de discuții „Incluziunea digitală și cooperarea multilaterală în gestionarea viitorului digital” a participat directorul Agenției de Guvernare Electronică, Olga Tumuruc, care a prezentat publicului activitatea instituției și obiectivele de baza ale acesteia: modernizarea serviciilor publice, coordonarea investițiilor în tehnologiilor informaționale, dezvoltarea si implementarea soluțiilor de e-transformare, crearea platformelor și serviciilor pentru a îmbunătăți relația dintre stat, cetățeni și mediul de afaceri. De asemenea, Olga Tumuruc s-a referit și la inițiativele digitale privind incluziunea digitală a anumitor categorii de persoane și asigurarea accesului la servicii publice pentru persoanele cu dizabilități prin intermediul unor instrumente inovative, aplicații și tehnologii moderne care reprezintă o preocupare continuă pentru Agenție.

Forumul de guvernanța a Internetului din Moldova este susținut de parteneri internaționali, inclusiv Secretariatul IGF al ONU, ICANN, Internet Society, Ripe NCC, SecDev Foundation, precum și parteneri naționali – Agenția Invest Moldova, Academia de Studii Economice, companii de consultanță și securitate în IT RTS și MUK, precum și un șir de organizații ale societății civile și instituții guvernamentale.

În centrul agendei MIGF din acest an a fost: incluziunea digitală, care este necesară pentru o redresare durabilă a economiei, probleme de încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital, libertatea Internetului, e-learning, reglementarea sectorului TIC în perioada de transformare digitală. La o sesiune dedicată, au fost discutate problemele accesibilității digitale pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale. În plus, Forumul a găzduit evenimente speciale organizate împreună cu Freedom House și SecDev Foundation.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 12:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
16 Nov. 2026, 12:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Bulgaria nu mai are resurse financiare pentru a sprijini Ucraina și nu va mai trimite arme sau muniții din stocurile propriei armate. Anunțul a fost făcut de premierul bulgar Rumen Radev, la summitul informal al Uniunii Europene de la Dublin. Acesta a explicat că țara sa se confruntă cu probleme bugetare și nu își poate asuma noi cheltuieli pentru sprijinirea Kievului, relatează publicația bulgară Debati.bg, preluată de Kyiv Post, transmite Antena3CNN.

Întrebat despre noul pachet de împrumuturi pe care Uniunea Europeană îl pregătește pentru Ucraina și despre posibilitatea ca Bulgaria să garanteze o parte din bani, Radev a declarat că țara sa se află sub procedura europeană de deficit excesiv și are resurse bugetare limitate.

Premierul a precizat însă că Bulgaria nu va bloca statele membre care vor să continue să ofere ajutor financiar Ucrainei.

Radev a spus că susține eforturile diplomatice pentru încheierea războiului, dar nu este de acord cu strategia de a obține „pacea prin forță”. În opinia sa, continuarea sprijinului militar nu face decât să provoace mai multe victime, distrugeri și o escaladare a conflictului.

Bulgaria ar putea accepta doar ajutoare pentru civili, nu pentru cumpărarea de arme

Premierul bulgar a explicat că Sofia este dispusă să discute despre sprijinirea Ucrainei, dar numai dacă există garanții că banii vor fi folosiți pentru nevoi umanitare, nu pentru achiziționarea de armament.

Radev a amintit că în Ucraina trăiește o importantă comunitate istorică de etnici bulgari și și-a exprimat îngrijorarea față de pierderile de vieți omenești înregistrate în rândul acesteia de la începutul războiului.

Potrivit premierului, eventualele fonduri europene la care ar contribui Bulgaria ar trebui să fie folosite exclusiv pentru ajutor umanitar, refacerea alimentării cu energie electrică și asistență medicală.

De asemenea, dacă Sofia va accepta să garanteze o parte din noul împrumut european pentru Ucraina, va cere ca o parte dintre bani să fie direcționată către comunitatea bulgară din această țară, concentrată în special în sudul regiunii Odesa.

Radev a vorbit și despre industria de apărare din Bulgaria, care a înregistrat exporturi importante în 2022 și 2023, în primii ani ai războiului. Ulterior, livrările au scăzut, pe măsură ce cererea de pe front s-a schimbat, iar dronele au început să fie folosite tot mai mult în locul muniției clasice de artilerie.

Bulgaria și-a redus treptat sprijinul militar pentru Ucraina

Declarațiile premierului de la Dublin vin după o serie de decizii prin care Bulgaria s-a distanțat de politica de sprijin militar pentru Ucraina urmată de guvernele anterioare.

Pe 21 octombrie, guvernul condus de Rumen Radev a decis oficial să nu mai contribuie la finanțarea achizițiilor de arme letale pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului european pentru pace. Potrivit agenției bulgare de presă BTA, Sofia a stabilit că viitoarele sale contribuții vor fi limitate la ajutorul nemilitar.

Schimbarea a început după alegerile parlamentare din aprilie, câștigate de coaliția lui Radev. Guvernele precedente sprijiniseră Ucraina inclusiv prin livrări importante de proiectile de artilerie de tip sovietic.

În iunie, ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoianov, a anunțat că intenționează să oprească toate livrările directe de arme către Ucraina.

O lună mai târziu, în iulie, Radev a retras Bulgaria din „Coaliția de Voință”, inițiativa condusă de Regatul Unit și Franța pentru sprijinirea Ucrainei. Premierul a explicat atunci că războiul trebuie încheiat prin negocieri diplomatice, nu prin continuarea acțiunilor militare.

Prin declarațiile de la Dublin, Radev confirmă că Bulgaria nu intenționează să reia ajutorul militar pentru Kiev. Sofia lasă însă deschisă posibilitatea de a participa la programe europene de sprijin umanitar, cu condiția ca banii să nu fie folosiți pentru cumpărarea de arme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!