Moldova, în topul statelor dependente de banii migranților! Diaspora trimite sume uriașe acasă

Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 102 mil. USD cu 3,7% mai puțin în prima lună a anului 2022 comparativ cu luna similară a anului 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, scrie portalul de știri economice Bani.md.

În structura transferurilor valutare de peste hotare în favoarea persoanelor fizice, în ianuarie 2022, remiterile în euro au constituit 66,6% (+1,7 p.p. față de ianuarie 2021), transferurile în dolari SUA – 32% (-0,9 p.p.), iar în ruble rusești – 1,4% (-0,8 p.p.).

În ianuarie 2021, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 32,9%, a euro – 64,9%, iar a rublei – 2,2%.

Datele băncii centrale relevă că în 2021 moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 1,6 miliarde USD cu 8,4% mai mult față de anul 2020.

Moldova, în topul statelor dependente de banii migranților

Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.

„Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”, constată economiștii.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#transferuri #bani #diasporă

Roma se află în stare de alertă maximă în așteptarea funeraliilor papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie 2025. Orașul și Vaticanul au implementat un plan de securitate fără precedent, având în vedere că se estimează că până la 200.000 de credincioși și aproximativ 170 de delegații oficiale vor participa la ceremonie. Printre liderii mondiali confirmați se numără Donald Trump, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski, Luiz Inácio Lula da Silva și regele și regina Belgiei, relatează AFP.

Președinta Maia Sandu va participa la funeraliile Sanctității Sale Papa Francisc

Trupul neînsuflețit al Pontifului, originar din Argentina, este expus în Bazilica Sfântul Petru, unde valuri de pelerini își aduc omagiul. Garda Elvețiană, corpul de elită responsabil de siguranța Papei, recunoscută pentru uniformele lor colorate, este în alertă maximă.

„Am fost mobilizați încă de luni, când Sfântul Părinte a trecut la Domnul”, a declarat un membru al Gărzii Elvețiene, care a preferat să rămână anonim. „Următoarele zile vor fi extrem de grele”, a adăugat el.

Roma, deja cunoscută pentru transportul public haotic și numeroasele șantiere, se confruntă acum cu restricții severe. Avioanele de luptă sunt în stare de alertă, iar polițiști-lunetiști au fost poziționați pe acoperișurile clădirilor de-a lungul Via della Conciliazione, bulevardul emblematic care duce spre Piața Sfântul Petru. De asemenea, a fost instituită o zonă de interdicție a zborurilor de 24 de ore deasupra Romei.

Printre oficialitățile care vor participa la ceremonie se numără președinții SUA, Donald Trump, al Franței, Emmanuel Macron, și al Ucrainei, Volodimir Zelenski, dar și lideri precum Javier Milei din Argentina sau Lula da Silva din Brazilia. De asemenea, vor fi prezenți regele Spaniei, Felipe VI, și prințul William al Regatului Unit.

În total, între 150 și 170 de delegații oficiale sunt așteptate – fiecare având nevoie de escortă polițienească.

La funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, din aprilie 2005, peste 10.000 de agenți de ordine au fost mobilizați. Acum, autoritățile italiene au instalat puncte de control în jurul Vaticanului, iar elicopterele și dronele poliției survolează neîncetat zona.

„Întreaga zonă a Pieței Sfântul Petru va fi supusă unor controale extrem de stricte”, a avertizat prefectul Romei, Lamberto Giannini.

Pelerinii care intră în bazilică trebuie să treacă prin verificări ca în aeroport, iar polițiștii efectuează controale ale genților. „Sute de agenți sunt deja la locul evenimentului”, a spus un ofițer.

Agenția Italiană de Protecție Civilă a mobilizat între 2.000 și 2.500 de voluntari pentru a gestiona fluxul de credincioși. Alături de ei, vor fi prezenți peste 500 de medici și infirmiere, cu ambulanțe în stare de alertă.

„Este imposibil de estimat câți oameni vor veni”, a declarat purtătorul de cuvânt al agenției, Pierfrancesco Demilito. „Dar ne așteptăm la cel puțin câteva sute de mii.”

La funeraliile Papei Benedict al XVI-lea, în 2023, au participat aproximativ 200.000 de persoane. Dar anul acesta este un An Sfânt Jubiliar, așa că numărul credincioșilor ar putea depăși 250.000. Un adevărat test pentru Roma – și pentru întreaga lume catolică.