Moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 102 mil. USD cu 3,7% mai puțin în prima lună a anului 2022 comparativ cu luna similară a anului 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, scrie portalul de știri economice Bani.md.

În structura transferurilor valutare de peste hotare în favoarea persoanelor fizice, în ianuarie 2022, remiterile în euro au constituit 66,6% (+1,7 p.p. față de ianuarie 2021), transferurile în dolari SUA – 32% (-0,9 p.p.), iar în ruble rusești – 1,4% (-0,8 p.p.).

În ianuarie 2021, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 32,9%, a euro – 64,9%, iar a rublei – 2,2%.

Datele băncii centrale relevă că în 2021 moldovenii care muncesc în străinătate au trimis acasă 1,6 miliarde USD cu 8,4% mai mult față de anul 2020.

Moldova, în topul statelor dependente de banii migranților

Republica Moldova se situează în top-20 cele mai dependente de remitenţe state din lume. Or, 25% din veniturile totale ale gospodăriilor de la ţară revin remitenţelor.

Autoritățile încearcă de mai mult de un deceniu să atragă, în investiții, banii migranților moldoveni, dar fără succes. De exemplu, din anul 2010 de când a fost lansat programul PARE 1+1 moldovenii nu s-au înghesuit să-și investească bani în afaceri. Doar 1,72% din banii trimiși acasă (21,3 miliarde USD) din 2010 până în 2021 au fost investiți în businessuri.

„Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local”, constată economiștii.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din R. Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

#bani #diasporă #transferuri

Fără paradele militare obișnuite, dar cu avertismente privind riscurile de securitate și promisiuni de investiții în apărare, România sărbătorește duminică, 25 octombrie, Ziua Armatei, scrie adevărul.ro.

Președintele Nicușor Dan a vorbit despre amenințările majore cu care se confruntă țara, în timp ce premierul Luca Niculescu a anunțat trei priorități pentru modernizarea și consolidarea Armatei Române. Ceremonii militare, survoluri de aeronave și retrageri cu torțe au loc în București și în principalele garnizoane din țară.

Discursul președintelui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a declarat, la ceremonia organizată la Baza 86 Aeriană Borcea, că Armata este una dintre instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, datorită valorilor pe care le reprezintă.

„Armata este o instituție simbol a României și, deloc întâmplător, instituția în care românii au cea mai mare încredere. Pentru că într-o lume marcată de incertitudini, Armata inspiră acele valori de care societatea are atâta nevoie – seriozitate, disciplină și datorie împlinită”, a afirmat șeful statului.

Președintele a transmis și un mesaj de încredere în capacitatea României de a construi un stat stabil și sigur, ancorat în valorile europene și protejat prin parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii și apartenența la NATO.

Nicușor Dan a subliniat că militarii români au un rol esențial în asigurarea securității naționale și că profesionalismul acestora, demonstrat în misiuni dificile, le-a adus aprecierea aliaților.

„Militarii noștri sunt profesioniști de elită, testați în misiuni grele, cu cariere și performanțe care au câștigat încrederea și admirația aliaților noștri”, a declarat președintele.

„Traversăm o perioadă marcată de riscuri majore. Dar trebuie să ținem cont de un lucru foarte important. Statele puternice nu doar supraviețuiesc crizelor, ci le transformă în oportunități. Dinamica globală actuală ne va întări rezistența la șocuri prin dezvoltarea unei economii moderne, prin investiții într-o apărare modernă”, a afirmat Nicușor Dan.

Discursul lui Luca Niculescu

Premierul Luca Niculescu a declarat că siguranța de care se bucură cetățenii în viața de zi cu zi se datorează și celor care își îndeplinesc misiunile de apărare, departe de familiile lor.

„În spatele acestei normalități se află însă oameni care veghează zi și noapte pentru ca noi să putem trăi în siguranță”, a declarat premierul, amintind de piloții militari, de militarii care supraveghează apele României, de forțele terestre și de specialiștii în apărare cibernetică, precum și de cei aflați în misiuni sub drapelul României, al NATO sau al Uniunii Europene.

Luca Niculescu a prezentat și cele trei direcții pe care Guvernul le consideră prioritare în domeniul Apărării: modernizarea Armatei Române, consolidarea alianțelor strategice și respectul față de militarii în activitate și veterani.

În privința modernizării, premierul a subliniat necesitatea unor investiții predictibile, a echipamentelor moderne și a unei pregătiri adaptate amenințărilor actuale. Totodată, acesta a afirmat că investițiile în apărare trebuie să contribuie și la dezvoltarea industriei românești, prin transfer de tehnologie, inovare și crearea de locuri de muncă.

Șeful Guvernului a reafirmat importanța apartenenței României la NATO și la Uniunea Europeană, precum și a parteneriatului strategic cu Statele Unite, pe care le-a descris drept fundamentul securității naționale. Potrivit premierului, România va continua să își asume rolul de aliat credibil și de factor de stabilitate pe flancul estic al NATO și la Marea Neagră.

O altă prioritate menționată de Luca Niculescu este asigurarea unor condiții demne pentru militari, a unor cariere bazate pe merit și competență și a sprijinului necesar pentru veterani. Premierul a subliniat că echipamentele performante nu pot înlocui profesionalismul și curajul oamenilor.

La finalul discursului, șeful Executivului a evidențiat valorile pe care le reprezintă Armata României și a adus un omagiu militarilor care și-au pierdut viața pentru țară, mulțumindu-le celor care continuă să o apere.

„România are în armata sa nu doar un scut de apărare, ci și una dintre instituțiile care întruchipează cel mai bine valori de care avem mare nevoie: curaj, solidaritate, datorie, patriotism. Avem datoria să fim la înălțimea sacrificiilor celor care au apărat România în trecut și a devotamentului celor care o apără astăzi”, a transmis premierul.

Ceremonii și survoluri de aeronave militare în București

Programul manifestărilor din Capitală include ceremonii de depunere de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor, un concert și o retragere cu torțe.

Ziua Armatei Române, legată de eliberarea nordului Transilvaniei

Ziua Armatei României este marcată anual la 25 octombrie, dată stabilită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Sărbătoarea amintește de încheierea, la 25 octombrie 1944, a eliberării nordului Transilvaniei de sub ocupația trupelor germane și ungare.

Potrivit datelor istorice, peste 525.000 de militari români au participat la luptele desfășurate între 23 august și 25 octombrie 1944, aproximativ 58.000 dintre aceștia fiind uciși sau răniți. După eliberarea nordului Transilvaniei, Armata României a continuat operațiunile alături de Aliați, în Ungaria, Cehoslovacia și Austria, până la încheierea războiului în Europa.

Militarii români, implicați în misiuni internaționale

După 1990, Armata României a participat la numeroase misiuni internaționale pentru sprijinirea păcii și securității. Printre acestea se numără operațiunile din Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Afganistan și Irak.