Expertul și comentatorul politic Valeriu Pașa dă de pământ cu fostul premier Ion Chicu, numindu-l „ex-premierul Glumă Proastă” și actualul șef al Moldovagaz, Vadim Ceban. De asemenea, Pașa susține că activiștii Platformei DA, șeful MoldovaGaz Vadim Ceban și ex-premierul Chicu au lansat un proces de producere și distribuire de fake news după ce în mass-media a apărut un așa-numit contract de achiziționare a gazelor dintre Gazprom și Moldovagaz.

„În primul rând – prin acea anexă publicată azi nu își asumă nimeni să achite consumul la gaze a regiunii transnistrene. Acolo sunt indicate volumele. Obligația MoldovaGaz să achite consumul malului stâng este prescrisă în contractul de bază. La fel cum acolo este punct special prin care MoldovaGaz nu are de fapt dreptul să ceară achitarea consumului fără permisiunea GazProm. Adică GazProm și-a asumat în scris că nimeni și niciodată nu va plăti acea datorie. La fel cum nici o instanță internațională nu o va recunoaște. Ar putea să și-o asume doar Ion Chicu, Igor Dodon și Pavel Filip care au semnat acel contract de credit păgubos din 2020 prin care datoria la gaze ar putea fi converită în datorie de stat a Republicii Moldova. Însă slavă domnului avem o Curte Constituțională normală și acel contract e vis urât”, scrie Valeriu Pașa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În continuare, expertul precizează că nu este un aprig susținător al ministrului Andrei Spînu și că nu este capabil să fie liderul ministerului pe care l-a creat. „Disclaimer – eu consider demult deja că vicepremierul Spînu nu este capabil să conducă ministerul monstru pe care și la – creat, la fel cum nu am suficiente motive să cred că s-a negociat acel contract în cele mai bune condiții posibile pentru Republica Moldova”.

Mai mult decât atât, conform dezvăluirilor făcute de către Valeriu Pașa, modificarea formulei de achiziționare a gazelor a fost pregătită chiar pe timpul când Ion Chicu era la guvernare, adică prim-ministru.

„Ion Chicu azi a dat ochii peste cap că vezi că s-a modificat formula și că a fost inclusă componenta spot – păguboasă pentru Moldova. Numai că ex-premierul Glumă Proastă nu zice că introducerea componentei spot s-a negociat și pregătit chiar pe timpul guvernului condus de el! Și încă și cu trecere la procurare 100% la prețuri spot pe timp de iarnă. Această decizie a costat anul trecut RM nu mai puțin de 100 milioane de dolari! O decizie de-a dreptul criminală a lui Ceban. Și, repet, nu-mi este deloc simpatic ca ministru Andrei Spînu – dar nu-i poți pretinde și ce nu a săvârșit”, a adăugat Valeriu Pașa.

Nu scapă nici șeful Moldovagaz. Valeriu Pașa afirmă că declarațiile lui Vadim Ceban nu reprezintă nimic altceva decât niște minciuni.

„Un al treilea fake pe zi la aceeași temă vine chiar de la șeful MoldovaGaz. Cică publicarea contractului va crea probleme cu livrările. Serios? Unde scrie așa ceva în contract, domnul Ceban? Și uite că pe loc gol o nouă isterie despre siguranța și corectitudinea livrărilor de gaze. Fix când e nevoie ca să zică cât mai mulți moldoveni ”Tssss, nu ziceți nimic despre crima lui Putin în Ucraina, că o să avem probleme cu gazul”. Dacă tot s-a dat la greu din buget și nu se pune problema sistării de livrări luna asta pe data de 20, de ce nu ar apărea o isterie pe loc gol? Iau câți doritori de răspândit falsuri! Și pretenția poate cea mai mare – Ministerul Infrastructurii a uitat literele? Ori se cunoștea deja de ieri că urmează să fie publicată anexa la contract – oare nu se putea veni până la ora asta cu explicații și cu combaterea acestor falsuri rostogolite în toată presa și pe rețele sociale”, se întreabă comentatorul politic.

Realitatea.md amintește că în după amiaza zilei de marți, 22 Februarie, mass-media din țară a preluat de la anticorupție.md un document care ar fi contractul de achiziție a gazelor semnat între Gazprom și Moldovagaz în octombrie 2021.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.