Republica Moldova nu va impune restricții la importul de cereale din Ucraina. Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, după întrevederea cu fermierii. Totuși, Guvernul a promis mai multă protecție pentru agricultori, dar și monitorizare strictă a cerealelor din Ucraina.

”Noi vom subvenționa în totalitate acciza, care azi este de 3,10 lei la fiecare litru de motorină folosită de agricultorii din Republica Moldova, ce va permite să își reducă cheltuielile din toamnă. Guvernul Republicii Moldova este axat în exclusivitate pe interesul agriculturii țării și dacă va fi nevoie agricultura din Moldova nu va avea de pierdut”, a declarat ministrul Agriculturii Vladimir Bolea.

Totodată, Bolea a declarat în cadrul unei emisiuni că interdicția în sine nu ar fi soluționat nimic. ”Nu ar fi făcut nici prețurile de vânzare pentru agricultorii din Moldova mai mari și nici prețurile de cost mai mici. Soluția asta dădea zero rezultat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia Europeană a adoptat măsuri preventive excepționale și temporare privind importurile unui număr limitat de produse din Ucraina, sub garanția excepțională a Regulamentului privind măsurile comerciale autonome.

Măsurile vizează doar patru produse agricole – grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui – originare din Ucraina. Acestea urmăresc atenuarea blocajelor logistice privind aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile au intrat în vigoare la 2 mai și vor dura până la 5 iunie 2023.

#agricultura Moldova #import Ucraina #război Ucraina

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.