Republica Moldova va beneficia de un suport din partea Fondului Monetar Internațional, care are o valoare de circa 236 de milioane de dolari, informează Realitatea.md.

În speță, este vorba despre 165,3 milioane DST (Drepturi Speciale de Tragere), care reprezintă active lichide oferite țărilor membre, fără obligații de rambursare sau anulare. Statele nu trebuie să îndeplinească nici o condiționalitate pentru a primi cota lor din alocarea DST, respectiv, fiecare țară membră poate utiliza alocarea DST conform necesităților interne.

Drepturile speciale de tragere (DST sau, internațional, XDR) reprezintă moneda virtuală a Fondului Monetar Internațional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Valoarea sa se calculează în funcție de dolarul american (41.73%), euro (30.93%), renminbiul chinezesc (10.92%), yenul japonez (8.33%) și lira sterlină britanică (8.09%), conform cotațiilor de la bursa londoneză.

Decizia sus-menționată a fost discutată în cadrul unei ședințe a prim-ministrului Natalia Gavrilița cu Rodgers Chawani, Reprezentant Rezident al FMI în Republica Moldova.

Cei doi oficiali au discutat despre proiectele noii guvernări de la Chișinău, dar și despre reluarea dialogului pentru memorandumul de politici între FMI și Republica Moldova. În acest context, prim-ministru a invitat misiunea FMI la Chișinău la sfârșitul lunii septembrie.

Potrivit Nataliei Gavrilița, Republica Moldova va utiliza resursele alocate de FMI pentru a suplini veniturile la buget și pentru a oferi suport substanțial sectoarelor economice, cu un accent pe întreprinderile mici și mijlocii.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Sturza, a salutat acest lucru și a menționat că ideea de bază este de a consolida rezervele valutare ale statelor in contextul pandemiei.

„Nu sunt active fizice, doar virtuale, însă aceasta nu înseamnă că nu pot fi utilizate cât mai eficient în interesul țării ca metodă de contracarare a efectelor crizei pandemice. Republicii Moldova i-au fost repartizate (necondiționat) 164 milioane SDR, echivalentul a 236 milioane USD. Un suport uriaș de la comunitatea internațională.

Avem, cel puțin, trei variante de utilizare:

– cumpărăm valută în cadrul unei înțelegeri cu o altă țară prietenă (prietenie pe bani?);

– luăm finanțare adițională de la FMI. Drum mai lung și presărat cu condiționalități;

– Guvernul face o emisiune de obligațiuni în lei, pe care o cumpără BNM, sub garanțiile de SDR. Asta în condițiile în care rezervele valutare ale BNM sunt suficiente după orice standarde. Cel mai simplu și mai eficient.

Deci, avem ce împărți. Dar… Trebuie să o facem cu maximă responsabilitate și transparență”, a scris Ion Sturza.

#FMI #Republica Moldova

Elevii din clasa a IV-a vor primi din nou note, după aproape un deceniu în care la clasele primare s-au folosit doar calificative. Calificativele au înlocuit notele în 2015, iar acum Ministerul Educației și Cercetării revine parțial la vechiul sistem printr-o metodologie nouă de evaluare.

Notele de la 5 la 10 vor fi acordate la Limba și literatura română (sau rusă), Limba și literatura ucraineană, bulgară sau găgăuză, Limba străină și Matematică. La Științe, Istorie și celelalte discipline rămân calificativele.

În clasele I-III apare o noutate: pe lângă „Foarte bine”, „Bine” și „Suficient”, este introdus calificativul „Excelent”, pentru elevii cu nivel avansat de performanță.

Numărul testelor scade și el. Un elev nu va avea voie să dea mai mult de două evaluări într-o săptămână, iar în total numărul evaluărilor pe an a fost redus cu peste 100 față de cât era planificat inițial. La Educația fizică, Educația plastică, Educația tehnologică, Dezvoltarea personală, Educația moral-spirituală și la opționale nu se mai dau teste finale — progresul copiilor va fi urmărit doar prin observație pe parcurs.

Dacă un elev nu ia notă de trecere sau calificativul „Suficient”, rezultatul nu se mai trece în catalog. În loc de el, apare litera „R” (Recuperare), iar învățătorul lucrează separat cu copilul pentru recuperarea materiei.

„Recuperarea nu este o sancțiune și nici o simplă reevaluare. Este un proces prin care copilul primește explicații suplimentare, timp și sprijin pentru a depăși dificultățile constatate,” a declarat Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării.