După ce mai mulți concurenți electorali au acuzat Agenţia Servicii Publice că ar pune la cale organizarea unei licitaţii false de procurare a blanchetelor pentru acte de identitate, în sumă de aproximativ 500 de milioane de lei, instituția a venit cu unele precizări în acest sens.

Vladislav Zara, directorul instituției, susține că licitația pentru blanchete trebuia inițial organizată în anul 2019, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici în 2020, totul fiind amânat din cauza declanșării pandemiei de COVID-19.

Zara avertizează că stocul de blanchete rămase la ASP în prezent este mic, iar Republica Moldova riscă să nu mai poată elibera pașapoarte din luna septembrie.

„În prezent circa 1 000 000 de persoane – nu dețin niciun pașaport al cetățeanului Republicii Moldova (PA) valabil în Registru de stat al populației (RSP), dar anterior au deținut pașapoarte în RSP (indiferent, unul sau două). Pe parcursul anului 2021 la peste 300 000 de pașapoarte (PA) expiră termenul de valabilitate. Pe parcursul lunii iunie curent a crescut numărul actelor de identitate solicitate de populație, fiind eliberate 63 000 de pașapoarte. În perioada estivală această cifră poate fi și mai mare. În cazul epuizării stocurilor de blanchete conform estimărilor menționate, ASP ar trebui să suspende activitatea în luna septembrie 2021, așteptând când va fi finalizată o licitație sau altă”, a declarat Zara.

Mai mult, directorul Agenției Servicii Publice, spune că acuzat presiuni din partea consilierilor prezidențiali, Ana Recenco și Veaceslav Negruță, care i-au cerut în mod expres să anuleze licitația pentru procurarea noilor blanchete, în valoare de peste 498 de milioane de lei.

De asemenea, în cadrul briefing-ului, directorul ASP a anunțat care estem, în prezent, stocul disponibil în țară de blanchete:

Zara a mai precizat că după etapă de depunere a ofertelor la 29 iunie 2021, Grupul de lucru pentru achiziții publice al ASP a calificat conform documentelor de calificare primul ofertant după prețul minim al ofertei (CertSign (România)) și a transmis propunerea tehnică către Departamentul Tehnologic al ASP pentru examinarea și prezentarea concluziilor referitor la corespunderea acestora cu cele solicitate în documentația de atribuire la licitație deschisă.

„După concluziile tehnice urmează etapele de evaluare, contestare (dacă va fi) și încheierea contractului. Pentru anularea procedurii de achiziție publică respectivă nu există temei juridic, or, prevederile art. 71 din Legea 131/2015 stabilesc clar condiţiile de anulare a procedurii de achiziţie publică”, a conchis șeful ASP.

#ASP #atacuri politice #declaratii #licitatii #Zara

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.