Moldovenii din diaspora, care au experiența necesară, pot candida la funcția de procuror general și la funcția de șef al procuraturilor specializate. Parlamentul a modificat legea cu privire la Procuratură, extinzând lista potențialilor candidați. Inițiativa a fost susținută de 55 de deputați.

Potrivit proiectului de modificare a legii cu privire la Procuratură, la funcția de procuror general sau de șef al procuraturilor specializate vor putea candida persoane care au o experiență profesională de zece ani în domeniul dreptului, acumulată atât în țară, cât și peste hotare.

„Am extins lista potențialilor candidați la funcția de procuror-șef al procuraturilor specializate și la funcția de procuror general. Respectiv, cetățenii noștri din diaspora, care au acumulat experiența necesară de 10 ani în domeniul dreptului și cel puțin 5 ani, pentru funcția de procuror general și 4 ani, pentru funcția de procuror-șef al procuraturilor specializate, în calitate de avocat, judecător, procuror sau ofițer de urmărire penală atât în țară, cât și peste hotare, în jurisdicții străine sau organizații internaționale, să poată candida la funcția de procuror-șef al procuraturilor specializate sau procuror general”, a spus președinta comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

De asemenea, proiectul de lege prevede instituirea unei comisii independente, formată din persoane din afara sistemului, care să fie implicată în procedura de numire a procurorului-șef din cadrul procuraturilor specializate. Această Comisie va fi constituită din cinci membri – unul desemnat de Ministerul Justiției, unul de Președintele țării și trei membri desemnați de către Consiliul Superior al Procurorilor.

Astfel, potrivit legii, Comisia specială va organiza interviuri, va verifica integritatea candidaților și va transmite lista integrală a candidaților, cu punctajul și rezultatele evaluării, către Consiliul Superior al Procurorilor. CSP la fel este în drept să-și facă propria evaluare a dosarelor și, respectiv, să selecteze candidatul care urmează a fi înaintat procurorului general spre numire. Astfel, CSP este în drept să selecteze orice candidat admis la concurs, chiar dacă acesta nu a fost desemnat învingătorul concursului de către Comisia specială.

#concurs #dispora #procuror general

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.