„Am văzut ieri un șir de reacții și atacuri concertate după anunțul meu cu privire la intenția de a candida independent la scrutinul prezidențial din toamnă. S-au dat cu părerea chiar și foști colegi jurnaliști care se declară „independenți și echidistanți”. Cred că am avut parte de prea multă atenție pentru „un candidat cu zero șanse”. Cel puțin, astfel de „mobilizări” nu au existat în raport cu alți candidați, iar acest lucru arată că participarea mea în alegeri deranjează pe cineva, în special pe cei din cabinetele puterii, care, vă reamintesc, au ajuns acolo inclusiv cu susținerea mea. Vreau, totuși, să accentuez faptul că susțin diversitatea de opinii și criticile constructive, așa cum e firesc să fie într-o țară democratică. Iată de ce vreau să clarific câteva aspecte despre „relația mea cu Kremlinul” – paradigma pe care PAS-ul și susținătorii săi deja o folosesc pentru a mă denigra”. Asta scrie jurnalista Natalia Morari într-o amplă reacție, după ce președintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat anunțul acesteia privind înaintarea candidaturii independente la alegerile prezidențiale.

Prezidențiale. Igor Grosu comentează anunțul Nataliei Morari: „Kremlinul a mai scos un candidat”

Plin netul de miștouri pe seama Nataliei Morari: „Dacă candidezi tu la prezidențiale, atunci candidez și eu”

Cel nouă persoane au anunțat că vor candida la alegerile prezidențiale, printre ele numărându-se actualul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, fostul președinte al Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, ex-premierul, Vlad Filat, condamnat pentru acte de corupție și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, care figurează în dosare penale și este susținut de PSRM, dar și fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah.

Scrutinul prezidențial va fi organizat în data de 20 octombrie 2024, zi în care în Republica Moldova va avea loc și referendumul pe tema aderării la UE, un proiect de hotărâre în acest sens fiind votat la ședința din data de 16 mai a Parlamentului de la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #Kremlin #Natalia Morari #reacție

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.