După ce Natalia Morari a anunțat că va candida independent la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024, pe seama sa au început să apară pe Internet o serie de miștouri. Cel puțin actorul Cătălin Lungu și jurnalista Nata Albot, mai în glumă, mai în serios, i-au urmat exemplu și au anunțat că și ei sunt pregătiți să candideze.

„Vreau să fur atenția de la Natalia Morari. #CANDIDEZ”, a scris Cătălin Lungu.

Nata Albot s-a plâns că, încă din pandemie, încearcă să treacă de 100 de mii de urmăritori pe Instagram, „dar cu toată dragostea mea sinceră pentru gay și lesbiene și chematul la referendum, urmăritorii fug ca șoriceii de pe vapor. Vin 3 și 2 pleacă”.

„Așa că am decis, să nu stau deoparte, când se decide destinul țării dragi, dezamăgirea e prea mare. Gata, suficient, am obosit să aștept să fie mai răcoare! Așa nu se mai poate! Dacă trec de 100 K pe insta, candidez!!! Hai rugați rudele să pună semnătura, vă rog eu mult! Vremea pashlo!”.

Cu două zile înainte de anunțul Nataliei Morari, despre înaintarea candidaturii sale la prezidențiale a scris publicația rusă Komersant. Publicația a mai scris că a susținut-o pe Maia Sandu până în 2020 și despre relația ei cu Veaceslav Platon cu care are un copil, menționând că ultimul a fugit la Londra și că are probleme cu legea inclusiv în Federația Rusă.

Până acum, despre intenția de a candida la același scrutin au anunțat: Irina Vlah, Alexandr Stoianoglo, Ion Chicu, Renato Usatîi, Maia Sandu, Tudor Ulianovschi și Andrei Năstase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #Catalin Lungu #Nata Albot #Natalia Morari

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.