Ca răspuns la introducerea celui de-al 11-lea pachet de sancțiuni UE, Rusia extinde lista reprezentanților UE și structurilor statelor membre cărora le este interzisă intrarea pe teritoriul rus. Acest lucru a fost anunțat joi, 23 iunie curent, de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Anterior, 71 de persoane și 33 de structuri au căzut sub noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei.

Ministerul rus a declarat într-o declarație că Bruxelles-ul continuă să încerce să facă presiuni asupra Moscovei prin sancțiuni unilaterale.

„Considerăm astfel de acțiuni ale UE ilegitime, subminând prerogativele legale internaționale ale Consiliului de Securitate al ONU”, a spus Ministerul de Externe.

Ministerul nu citează anumiți indivizi care au căzut sub măsurile restrictive ale Moscovei, dar, potrivit raportului, vorbim despre reprezentanți ai agențiilor de drept, ai organizațiilor de stat și comerciale din țările UE implicate, potrivit departamentului, în acordarea asistenței militare către Ucraina, precum și oficialii europeni , „responsabil pentru impunerea de sancțiuni împotriva țării noastre și încercarea de a submina relațiile Rusiei cu alte state”.

„Restricțiile sunt extinse și la parlamentarii țărilor UE care promovează o agendă de confruntare cu Rusia”, a spus Ministerul de Externe, fără a preciza nume specifice.

UE a anunțat introducerea celei de-a 11-a runde de sancțiuni împotriva Rusiei pe 23 iunie. Țările membre îl coordonează de la începutul primăverii. Acesta includea posibilitatea extinderii interdicției privind exportul de mărfuri către țări terțe prin care acestea pot intra în Rusia. Bruxelles-ul a extins, de asemenea, interdicția privind exportul de mașini de lux și a suspendat licențele de difuzare pentru canalele de televiziune rusești.

Pe listele de sancțiuni au fost adăugate 87 de structuri care, conform UE, susțin complexul militar-industrial rus. Vorbim despre organizații din China, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Siria și Armenia. Sub măsuri restrictive, inclusiv șeful Statului Major al Forțelor Terestre ale Forțelor Armate Ruse, generalul colonel Alexander Lapin, guvernatorii mai multor regiuni rusești, politologul Serghei Karaganov, corespondentul Izvestia Viktor Sineok, secretarul de presă Rosneft și gazda programul Odnako Mihail Leontiev.

#Ministerul de Externe #raspuns #razboi #Rusia #sanctiuni #Ucraina #UE

Sindicatele cer Guvernului să stabilească de urgență noul salariu minim pe țară și insistă ca acesta să ajungă la aproximativ 8000 de lei. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, spune că discuțiile durează din luna ianuarie, fără ca până acum să existe un acord final.

„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.

Potrivitlui , decizia nu mai poate fi amânată, în condițiile în care urmează să fie pregătite bugetele pentru anul viitor, iar noul cuantum al salariului minim trebuie inclus în calculele financiare, scrie bani.md.

Sindicatele cer ca nivelul salariului minim să fie stabilit ținând cont de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Unul dintre reperele utilizate în acest sens este pragul de 50% din salariul mediu.

Sainciuc susține că, dacă acest indicator ar fi aplicat integral, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 8700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de compromis, în jurul valorii de 8000 de lei.

„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a menționat sindicalistul.

Potrivit calculelor prezentate de sindicate, pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un salariu de aproximativ 7800 de lei brut.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim este necesară pentru a asigura o protecție reală angajaților cu cele mai mici venituri. În același timp, Sainciuc precizează că o astfel de decizie nu ar însemna automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci i-ar afecta în primul rând pe cei remunerați sub noul prag.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit datelor prezentate de sindicalist, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta. Din acest motiv, cel mai important impact bugetar ar urma să fie resimțit în sectorul public.

Sindicatele atrag atenția că și acest impact trebuie calculat atent. Sainciuc a menționat că o eventuală majorare a salariului minim la 6300–6500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de circa 100 de milioane de lei pentru sectorul bugetar.

În prezent, sindicaliștii așteaptă poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor privind nivelul salariului minim pentru anul viitor.

Presiunea asupra autorităților crește, iar Confederația Națională a Sindicatelor cere ca decizia să fie luată cât mai rapid. În opinia reprezentanților sindicatelor, noul salariu minim trebuie să asigure atât protecția angajaților cu venituri mici, cât și o diferențiere suficientă între munca necalificată și cea calificată.

În prezent, salariul minim pe țară este de 6300 de lei pe lună, nivel valabil de pe 1 ianuarie 2026.

#Guvern #salariu minim #Sindicate