Tribunalul Lefortovo din Moscova l-a arestat vineri, 21 aprilie curent, în lipsă, pe jurnalistul bulgar Hristo Grozev, cunoscut drept șeful proiectului Bellingcat. El este acuzat că a organizat trecerea ilegală a frontierei.

Potrivit anchetatorilor ruși, Grozev l-a ajutat pe redactorul-șef al revistei The Insider, Roman Dobrohotov, „să părăsească Rusia în mod ilegal după ce instituțiile de aplicare a legii au devenit interesate de aceasta”.

Forțele de securitate au venit la casa lui Dobrohotov în legătură cu un dosar penal de calomnie în care jurnalistul a apărut ca martor. Jurnalistul olandez Max van der Werff s-a plâns de publicarea articolului în The Insider.

Publicația a scris că Ministerul rus al Apărării transmite date despre aeronava MH17 doborâtă în Donbass. În octombrie 2021, Tribunalul Cheryomushkinsky a recuperat peste 150.000 de ruble de la Dobrohotov în favoarea lui Van der Werff în acest caz.

Grozev a fost arestat în lipsă timp de două luni pentru organizarea evadării lui Dobrohotov. Jurnalistul riscă până la 4 ani de închisoare din cauza acestor acuzații. În plus, mai devreme, i-a fost deschis un dosar penal pentru răspândirea de informații false despre acțiunile armatei ruse.

Jurnalistul Christo Grozev din lista neagră a Moscovei denunţă infiltrarea FSB în Bulgaria: E periculos să merg pe jos

#Bellingcat #frontieră #Hristo Grozev #jurnalism #Rusia

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, recunoaște că sistemul de acordare a compensațiilor pentru energie poate fi inechitabil, întrucât persoanele care au contribuit mai mult pot ajunge să primească ajutoare mai mici. Totuși, oficiala susține că programul are un scop social și trebuie să îi sprijine în primul rând pe cei care nu își pot achita facturile. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

„Există o doză de inechitate: pe măsură ce contribui mai mult, primești mai puțin. Dar aș vrea să reiterez că acesta este un fond de vulnerabilitate, care are ca scop să ajute persoanele care efectiv nu își pot achita facturile. Nu am putea lăsa o persoană să moară de foame sau să trăiască în frig doar pentru că, într-o anumită perioadă a vieții, nu a contribuit sau nu a avut capacitatea să contribuie”, a declarat ministra.

Oficiala a explicat și cum sunt luate în calcul veniturile persoanelor care solicită compensații, dar nu au venituri declarate oficial. Potrivit acesteia, autoritățile presupun un venit echivalent cu 50% din salariul mediu pe economie pentru fiecare solicitant, pornind de la ideea că orice persoană are anumite surse de existență.

Ministra a menționat însă că, în pofida acestei metode de calcul, sunt identificate în continuare persoane aflate în situații de sărăcie extremă, care au nevoie de sprijin.