Suspendarea activității Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din municipiul Tiraspol de către așa numitele autorități din regiunea separatistă ar fi cauza demiterii anterior a directorului acestei instituții, Ion Iovcev, de către ministra Educației din Guvernul socialist, Lilia Pogolșa, director, care a reușit în toți acești 30 de ani să se opună presiunilor din partea structurilor secesioniste. Opinia aparține fostei deputate a Platformei DA, Stela Macari.

„Atunci, când la 22 iunie, cu implicarea directă a fostei ministre a Educaţiei, a fost demis Ion Iovcev, cu toții ne-am exprimat încrederea că o nouă guvernare va remedia imediat această nedreptate în raport cu un mare luptător pentru păstrarea identității noastre naționale în regiunea transnistreană. Astăzi, este clar că ținta fostei guvernări, a fost cu totul alta. Nimic de mirare, cunoscând servilitatea lui Dodon și acoliților săi față de regimul nerecunoscut de la Tiraspol. Motivul pentru înlăturarea lui Iovcev, invocat atunci de ex-ministră, nu mai ține. Dânsul a fost cel mai mare obstacol în realizarea unui scop premeditat prin complicitate, cel de a lipsi copiii din stânga Nistrului de dreptul la educație în limba lor maternă”, scrie Macari pe Facebook.

Fosta deputată speră că, noua conducere a Ministerului Educației și Cercetării va interveni cât mai rapid în rezolvarea acestei situații, astfel încât instituția să poată activa ca pe timpuri.

„Cât de rapid vor reacționa noii miniștri în soluționarea acestei probleme, vom vedea de săptămâna viitoare. Cert este că acest subiect trebuie să devină o prioritate, ținând cont de cele câteva săptămâni care au mai rămas până la începutul unui nou an școlar. La prima ședință a Guvernului vom aștepta raportarea unor rezultate în acest sens”, conchide Stela Macari.

Amintim că, recent s-a aflat că așa-zisele autorități de la Tiraspol au refuzat înregistrarea instituției de învățământ Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din municipiul Tiraspol şi au suspendat activitatea acesteia pe un termen de cel puțin 3 luni.

Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu cere autorităților de resort să întreprindă acțiuni urgente pentru asigurarea procesului educațional în noul an școlar 2021-2022.

#demisie #Ion Iovcev #liceu #Stela Macari #Tiraspol

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.