După ce a fost demis astăzi din funcția de director al liceului „Lucian Blaga” de la Tiraspol, Ion Iovcev se va regăsi într-o altă funcție. De această dată în calitate de consilier parlamentar în cadrul Parlamentului European, informează Realitatea.md.

Propunerea a parvenit din partea eurodeputatului Eugen Tomac, care a criticat dur decizia Ministerului de la Chișinău. „Această lovitură împotriva unui om demn nu va rămâne fără consecințe! Ion Iovcev, directorul singurului liceu cu predare în limba română de la Tiraspol a fost destituit din funcție!

Ați îndrăznit să umiliți un om demn, care s-a jertfit timp de aproape trei decenii pentru a păstra vie conștiința românească la Tiraspol prin extraordinara sa activitate la Liceul „Lucian Blaga”, lucru care mă revoltă și mă nemulțumește profund”, a scris pe pagina sa de facebook Eugen Tomac.

Potrivit deputatului, decizia Ministerului Educației de la Chișinău denotă dispreț pentru educația în limba română, „un gest care demonstrează cât se poate de limpede că pentru autoritățile autoproclamate de la Tiraspol și susținătorii lor școala românească din regiunea transnistreană reprezintă adevărata amenințare generatoare de insomnii, nu prezența trupelor rusești”.

„Domnul Iovcev nu este singur! De săptămâna viitoare va fi consilierul meu la Parlamentul European. Voi fi alături de el și voi solicita tuturor instituțiilor Uniunii Europene să intervină pentru a-i apăra pe cetățenii R. Moldova care locuiesc în zona de conflict controlată ilegal de Federația Rusă.

Încercarea de a-i reduce la tăcere pe cei care dau dovadă de curaj și opun rezistență arată doar frica și instabilitatea autorităților autoproclamate de la Tiraspol”, a mai scris Tomac.

Decizia de astăzi a Ministerului Educației a fost criticată dur și de către Secretara de stat a Departamentului român pentru Relația cu R Moldova, Ana Guțu.

„Înțeleg – legea e lege și trebuie respectată. Dar, Ministerul Educației de la Chișinău s-a întrebat vreodată cum e să faci școală românească în zona separatistă? Cum e să reziști printre ostilități? Cum e să educi români printre căzăcime teroristă, finanțată copios de Rusia lui Putin?

Există și excepții! Un simbol al rezistenței românești prin educație în fața tancurilor rusești nu poate fi demis. Doar dacă nu e mâna comunistoidă a birocraților rău intenționați. Propun ca acești birocrați să treacă Nistrul și să-și asume procesul educațional în toate liceele românești din stânga separatistă a Nistrului”, scrie Ana Guțu.

Amintim, că directorul liceului teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a fost demis printr-un apel telefonic, pe motiv că a atins vârsta pensionării.

#Ana Guțu #Eugen Tomac #Ion Iovcev

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.