Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Comisiei Electorale Centrale (CEC), care nu era de acord cu hotărârea Curții de Apel referitor la faptul că trebuia să-și revizuiască decizia privind numărul de secții de votare deschise peste hotarele țării, informează Realitatea.md.

Asta după ce Curtea de Apel a obligat CEC-ul să aprobe o altă hotărâre, luând în considerație avizul Ministerului de Externe, prin care s-a propus deschiderea a 191 de secții de vot.

Într-o hotărâre a CSJ, se menționează că prima instanță a stabilit corect faptul că CEC și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, au conlucrat în mod defectuos în detrimentul alegătorilor și a cerințelor legale imperative. „În consecință, nu a fost atins scopul urmărit, adică nu au identificat condițiile impuse de legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximă numărul necesar de secții de votare în străinătate, pentru buna desfășurare a scrutinului parlamentar și asigurarea dreptului la vot prin crearea condițiilor decente pentru alegători, fără a ține cont de experiența negativă acumulată la alegerile precedente și fără a lua în mod serios situația pandemică, afectată de virusul COVID – 19”, se menționează în hotărârea CSJ.

Amintim, că magistrații Curții de Apel a anulat joi, 18 iunie, anexa hotărârii CEC prin care s-a decis, la 5 iunie curent, deschiderea a 139 de secții de vot în străinătate și anexa hotărârii din 8 iunie prin care CEC a decis deschiderea a 146 de secții de vot în străinătate.

Autorii contestațiilor cu privire la deciziei CEC referitor la numărul secțiilor de vot deschise peste hotare sunt reprezentanții partidelor: Partidul Unității Naționale, Partidul Acțiune și Solidaritate, Alianța pentru Unirea Românilor, Platforma DA, Partidul Democrația Acasă, Partidul Acasă Construim Europa și Blocul electoral „Renato Usatîi”.

#CEC #CSJ

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.