Curtea Supremă de Justiție a respins recursul Comisiei Electorale Centrale (CEC), care nu era de acord cu hotărârea Curții de Apel referitor la faptul că trebuia să-și revizuiască decizia privind numărul de secții de votare deschise peste hotarele țării, informează Realitatea.md.

Asta după ce Curtea de Apel a obligat CEC-ul să aprobe o altă hotărâre, luând în considerație avizul Ministerului de Externe, prin care s-a propus deschiderea a 191 de secții de vot.

Într-o hotărâre a CSJ, se menționează că prima instanță a stabilit corect faptul că CEC și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, au conlucrat în mod defectuos în detrimentul alegătorilor și a cerințelor legale imperative. „În consecință, nu a fost atins scopul urmărit, adică nu au identificat condițiile impuse de legiuitor pentru a fixa cu o precizie maximă numărul necesar de secții de votare în străinătate, pentru buna desfășurare a scrutinului parlamentar și asigurarea dreptului la vot prin crearea condițiilor decente pentru alegători, fără a ține cont de experiența negativă acumulată la alegerile precedente și fără a lua în mod serios situația pandemică, afectată de virusul COVID – 19”, se menționează în hotărârea CSJ.

Amintim, că magistrații Curții de Apel a anulat joi, 18 iunie, anexa hotărârii CEC prin care s-a decis, la 5 iunie curent, deschiderea a 139 de secții de vot în străinătate și anexa hotărârii din 8 iunie prin care CEC a decis deschiderea a 146 de secții de vot în străinătate.

Autorii contestațiilor cu privire la deciziei CEC referitor la numărul secțiilor de vot deschise peste hotare sunt reprezentanții partidelor: Partidul Unității Naționale, Partidul Acțiune și Solidaritate, Alianța pentru Unirea Românilor, Platforma DA, Partidul Democrația Acasă, Partidul Acasă Construim Europa și Blocul electoral „Renato Usatîi”.

#CEC #CSJ

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.