Comisia Electorală Centrală (CEC) a atacat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) decizia Curții de Apel Chișinău prin care a anulat anexa Hotărârii CEC prin care s-a dispus deschiderea a 146 de secții de votare în diasporă. Respectiv, prin decizia Curții de Apel s-a anulat deschiderea secțiilor peste hotare, motiv pentru care Hotărârea Curții a fost contestată, a confirmat pentru Realitatea.md, șefa Serviciului de presă a CEC, Rodica Sîrbu.

Sîrbu a precizat că, prin Hotărârea de ieri a Curții de Apel Chișinău, CEC-ul nu a fost obligat să deschidă mai multe secții de votare așa cum s-a interpretat ieri decizia, însă a fost anulată Anexa Hotărârii Comisiei referitor la deschiderea secțiilor de votare peste hotarele țării, situație, fără precedent, a afirma șefa Serviciului de presă a CEC.

Amintim că, astăzi, CEC au avut loc și consultări cu reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene pentru a se lua o decizie în privința situației create, după decizia Curții Apel de ieri. Oficialii nu au ajuns la un consens în urma discuțiilor purtate.

#CEC #CSJ #hotarare

Guvernul reacționează la nemulțumirile membrilor Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Serviciul de presă a cabinetului de miniștri notează că a comunicat „transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale”.

Reprezentanții Executivului susțin că au fost prezentate public criteriile care au stat la baza amalgamării, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați.

„Guvernul a explicat în repetate rânduri ce urmează după etapa voluntară și care sunt pașii următori ai reformei. Astfel, etapa actuală se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior. Totodată, acțiunile întreprinse în această etapă se înscriu în atribuțiile legale ale Guvernului. Constituția stabilește că organizarea administrației locale și a teritoriului se reglementează prin lege organică, iar această decizie aparține Parlamentului. În același timp, Constituția conferă Guvernului dreptul de inițiativă legislativă, inclusiv în acest domeniu.

Asta înseamnă că Guvernul are competența să pregătească reforma: să analizeze situația existentă, să evalueze capacitatea administrativă a unităților administrativ-teritoriale, să identifice soluții de consolidare teritorială, să consulte autoritățile locale și să elaboreze propunerea legislativă care urmează să fie înaintată Parlamentului. Aceste responsabilități sunt prevăzute de cadrul legal care reglementează rolul Guvernului și al Cancelariei de Stat în reforma administrației publice locale.

Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează.

Guvernul va continua consultările cu primarii, aleșii locali și comunitățile. Obiectivul rămâne același: consolidarea capacității administrației publice locale și asigurarea unor servicii publice mai bune pentru cetățeni”, se arată în reacție.

Membrii CALM au raportat public mai multe nereguli și presupuse abuzuri, în contextul procesului de amalgamare. Conform lor, procedura normativă nu este reglementată prin lege, iar consultările ar fi fost mimate.