O mumie, estimată a avea între 800 și 1 200 de ani, a fost dezgropată de arheologii din Peru, într-un sit din apropierea capitalei țării, Lima. Cercetătorii de la Universitatea Națională din San Marcos au găsit cadavrul păstrat în subteran în mijlocul unei piețe a orașului, pe situl arheologic Cajamarquilla, la aproximativ 25 de kilometri de Lima, transmite antena3.ro.

Mumia a fost legată cu frânghii și cu mâinile acoperindu-și fața, în ceea ce cercetătorii spun că este un obicei funerar din sudul Peruanului. Vârsta mumiei arată că datează din timpurile prehispanice și chiar precede civilizația incașă care a înființat cea mai cunoscută cetate Machu Picchu din Peru în secolul al XV-lea.

„Descoperirea acestui rezident aruncă o nouă lumină asupra interacțiunilor și relațiilor din vremurile prehispanice”, a spus Pieter Van Dalen Luna, unul dintre arheologii care au făcut descoperirea.

El a spus pentru CNN că mumia era cel mai probabil un tânăr între 25 și 30 de ani care venise din munți la Cajamarquilla, un fost centru comercial plin de viață în epoca precolumbiană.

A mummy estimated to be between 800 and 1,200 years old has been unearthed by archeologists in Peru https://t.co/SICe9exUoF pic.twitter.com/FePbwtKXko

— CNN (@CNN) December 17, 2021

Lucrările au început la jumătatea lunii octombrie cu o echipă de 40 de oameni condusă de Van Dalen Luna și de arheologul Yomira Huamán Santillán, iar descoperirea a fost o surpriză pentru că nu căutau o mumie.

„Întreaga echipă a fost cu adevărat în extaz pentru că nu credeam că acest lucru se va întâmpla”, a declarat Huamán pentru CNN. „Nu ne așteptam să facem o descoperire atât de importantă”.

O altă descoperire neașteptată au fost câteva moluște marine în afara mormântului mumiei, despre care Van Dalen Luna a spus că este neobișnuită, având în vedere că Cajamarquilla se află la aproximativ 25 de kilometri de coastă.

„După ce cadavrul este plasat în mormânt, au loc evenimente și activități constante”, a spus Van Dalen Luna. „Adică, descendenții lor continuă să se întoarcă de-a lungul multor ani și să pună acolo hrană și ofrande, inclusiv moluște”.

Oasele de lamă au fost găsite și în afara mormântului, iar Van Dalen Luna a spus că aceasta era consumată în mod obișnuit de oamenii vremii și, astfel, bucăți de carne de lamă ar fi fost oferite decedatului.

Circumstanțele descoperirii i-au determinat pe cercetători să concluzioneze că acesta nu era un cetățean obișnuit, ci probabil o persoană importantă în societatea contemporană.

„Faptul că am găsit o mumie cu aceste caracteristici în mijlocul pieței arată clar că acesta este cineva cu un statut înalt”, a spus Van Dalen Luna, adăugând că, printre alte opțiuni, persoana în cauză ar fi putut fi un comerciant bogat.

Echipa va efectua acum analize specializate suplimentare, inclusiv datarea cu carbon, care le va permite să restrângă perioada de timp în care persoana a trăit și mai multe detalii despre identitatea sa.

Mai multe mumii au fost găsite anterior în Peru și în Chile, multe având o vechime de peste 1.000 de ani.

#arheologi #Lima #mumie

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.