Ministrul interimar al Justiției, Fadei Nagacevschi, îi dă replică liderului Platformei „DA”, Andrei Năstase, după ce ultimul a anunțat că va solicita instituțiilor împuternicite de a depune sesizări la Curtea Constituțională, în vederea scoaterii în afara legii a Partidului „ȘOR”.

Într-o postare pe Facebook, Nagacevschi a catalogat solicitarea lui Năstase drept una populistă.

„APEL către participanții la procesul electoral. Solicit să nu atrageți ministerul justiției și/sau persoana subsemnatului în procesul electoral și în luptele electorale. Notez, voi reacționa public la orice atacuri populiste împotriva MJ. Ratingul rog să vi-l creșteți prin a convinge oamenii cu oferte politice credibile, dar nu prin a căuta vinovatul eșecurilor voastre și lipsei de credibilitate. Succes concurenților electorali și aștept cu nerăbdare să învestiți un Guvern, or, problemele țării se acutizează…”, a scris ministrul interimar.

Reacția vine după ce, într-o conferință de presă, Năstase a spus că va expedia astăzi scrisori către președintele țării, Maia Sandu, procurorul general, Alexandr Stoianogolo, președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, și către ministrul în exercițiu al justiției, Fadei Nagacevschi, prin care va solicita ca aceștia să depună sesizări la CC pentru ca Partidul „ȘOR” să fie scos în afara legii.

#Andrei Nastase #Fadei Nagacevschi #Partidul Șor #solicitare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.