După două tentative de numire în funcția de viceprimar a fostului ministru al Justiției, Fadei Nagacevschi, de către Consiliul Municipal Chișinău (CMC), totuși se pare că acesta într-un final va putea ajunge în funcția de conducere, doar printr-o simplă dispoziție, care ar putea fi semnată de primarul Capitalei, Ion Ceban, cel care l-a și propus CMC să voteze candidatura lui Nagacevschi.

Fadei Nagacevschi ar putea fi numit viceprimar al Capitalei, deoarece, potrivit legii, nr. 436 din 28-12-2006, privind administraţia publică locală, cu modificările operate ulterior, viceprimarii sunt aleși, la propunerea primarului, prin decizia consiliului, adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

În cazul în care proiectul de decizie privind alegerea în funcţia de viceprimar a candidaturii propuse este exclus de pe ordinea de zi la 2 şedinţe consecutive de către consiliu sau nu întrunește numărul necesar de voturi la 2 şedinţe consecutive, primarul numeşte viceprimarul prin dispoziţie, care se aduce la cunoştinţa Consiliului.

Astfel, dacă e să ne conducem după buchea legii, Ion Ceban are mâinile „dezlegate” acum pentru a-l numi pe Fadei Nagacevschi în funcția de viceprimar, cu informarea CMC despre decizia luată. Dacă va face acest lucru sau nu urmează să aflăm în curând.

Amintim că, CMC care a avut loc la data de 28 octombrie curent, candidatura lui Nagacevschi a fost propusă Consiliului spre aprobarea în funcția de viceprimar, însă nu a întrunit numărul suficient de voturi. Au votat doar 23 de aleși locali. Ulterior, la data de 4 noiembrie, candidatura fostului ministru al Justiției a fost propusă repetat spre abrobare la CMC, însă la fel nu a acumulat numărul necesar de voturi.

De menționat că funcția de viceprimar a orașului Chișinău a rămas vacantă după ce Victor Chironda fost demis.

#capitală #Chisinau #Fadei Nagacevschi #Ion Ceban #viceprimar

Ministerul Apărării respinge informațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o eventuală agresiune militară și susține că noul proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional este folosit pentru răspândirea unor mesaje alarmiste. Instituția precizează că documentul, aflat în consultări publice, nu introduce regimuri noi, ci actualizează prevederile unei legi adoptate în 2004.

„Anumiți promotori ai falsurilor încearcă să exploateze prevederile proiectului pentru a alimenta și mai mult narațiunile alarmiste pe care le propagă de mai bine de patru ani, potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o așa-numită „agresiune militară” ”, se arată în mesajul Ministerului Apărării.

Potrivit instituției, proiectul păstrează regulile de bază privind instituirea stării de asediu și a stării de război, obligațiile de mobilizare, rechiziționarea bunurilor private, precum și atribuțiile Președintelui și Parlamentului. De asemenea, limita de 30 de zile pentru starea de asediu rămâne neschimbată.

Autoritățile afirmă că modificările urmăresc să clarifice responsabilitățile instituțiilor și modul în care acestea trebuie să acționeze în situații excepționale. Proiectul delimitează mai precis starea de urgență, starea de asediu și starea de război, stabilește proceduri pentru instituirea și încetarea acestora și include amenințările hibride cu o componentă militară care poate fi identificată și demonstrată.

Ministerul precizează că proiectul nu reglementează mobilizarea, aceasta fiind prevăzută într-o lege separată. Totodată, documentul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.

„Proiectul de lege nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână. Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare”, subliniază instituția.

În ceea ce privește rechiziționarea bunurilor, precum automobilele sau clădirile, Ministerul menționează că această măsură este prevăzută în legislație încă din 2002 și nu oferă autorităților dreptul de a lua bunuri în mod arbitrar.

„Această măsură excepțională nu oferă autorităților dreptul de a lua arbitrar bunuri, este aplicabilă doar în condiții expres prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare”, se mai arată în comunicat.