Un nou satelit revoluționar lansat de NASA va oferi o perspectivă nemaivăzută asupra vietăților microscopice din oceane și a particulelor minuscule din atmosfera Pământului, potrivit CNN. Misiunea PACE (Plankton, Aerosol, Cloud and ocean Ecosystem) de la NASA a fost lansată pe 9 februarie 2024 la bordul unei rachete SpaceX Falcon 9.

Racheta auxiliară (booster) a aterizat înapoi pe Pământ la 10 minute după lansare.

Oamenii de știință și-au imaginat încă de acum 20 de ani o cale mai bună de a înțelege cum procesele oceanice și atmosferice modelează planeta, a spus cercetătorul PACE Jeremy Werdell. Misiunea va arăta cum aerosolii atmosferici și norii, precum și fitoplanctonul din oceane, servesc ca indicatori ai încălzirii globale și ai stării în care se află oceanele.

Cele trei instrumente de la bordul PACE – două polarimetre și o cameră video – vor înregistra o serie diversă de date folosind lumină de diferite lungimi de undă ce „ne vor permite să vedem lucruri pe care nu am putut niciodată să le vedem”, a explicat Karen St. Germain, director al departamentului de științe ale Pământului de la NASA. „Ceea ce facem noi aici cu PACE este să căutăm universul microscopic și aproape invizibil din mare și din cer și, într-o anumită măsură, de pe pământ, de asemenea”, a spus Werdell.

Cu toată că este o misiune de trei ani, PACE are destul combustibil să rămână pe orbită și să studieze Pământul timp de 10 ani. Nava spațială se va alătura unei flote de peste 20 de misiuni de cercetare NASA care studiază oceanele, pământul, gheața și atmosfera planetei noastre pentru a oferi mai multe informații despre felul în care clima Pământului se schimbă.

NASA și alte agenții au anunțat în luna ianuarie că 2023 a fost cel mai fierbinte an de când au început monitorizările. Încălzirea este provocată în mare parte de gaze cu efect de seră precum dioxidul de carbon din atmosferă.

„Una dintre cele mai bune lucruri despre o misiune ca PACE este că ne va ajuta să înțelegem mai bine schimbul de carbon dintre ocean și atmosferă”, a explicat Kate Calvin, cercetător șef și consilier principal în domeniul climei de la NASA.

Dar există și alți factori care contribuie la încălzirea globală, precum particulele de aerosol din atmosferă care sunt compuse din substanțe poluante, praf, fum și sare de mare. Aerosolii pot reflecta sau absorbi radiația solară și afectează formarea norilor.

Aerosolii „vin din surse precum praful care suflă incendiile de vegetație din Sahara și chiar și activitățile umane”, a spus St. Germain. „Ei însămânțează norii care se pot transforma în uragane ce traversează Atlanticul, dar ei și reflectă o mare parte din energia Soarelui. Așa că ei joacă un rol important în stabilitatea pe termen lung a climei Pământului.”

Aerosolii pot contribui la calitatea proastă a aerului care cauzează afecțiuni cronice precum astmul; înțelegerea compoziției aerosolilor și a localizării lor în atmosferă poate ajuta la găsirea zonelor care sunt afectate cel mai mult de poluarea aerului și la emiterea unor avertizări mai precise, a spus și cercetătorul Andy Sayer, care studiază atmosfera Pământului.

„În multe privințe, știm mai multe despre suprafața Lunii decât despre propriile noastre oceane”, a spus St. Germain. „PACE va fi cea mai avansată misiune pe care am lansat-o pentru a studia biologia oceanelor. Ne va învăța despre oceane în același fel în care Webb ne învață despre cosmos.”

PACE va căuta de pe orbita terestră lumina reflectată de organismele minuscule numite fitoplancton pentru a vedea unde se dezvoltă ele cel mai bine, plutind la suprafața oceanelor. Fără aceste microorganisme, întregul ecosistem din oceane s-ar prăbuși. Aceste alge microscopice (microfite) folosesc fotosinteza pentru a absorbi dioxidul de carbon și lumina Soarelui, producând oxigen și carbohidrați care hrănesc toate tipurile de viețuitoare marine. Fitoplanctonul a început să facă fotosinteză cu peste 3 miliarde de ani în urmă, cu mult înainte de copaci și alte plante, contribuind în proporție de 50% la tot oxigenul produs vreodată pe Pământ, potrivit NASA.

„PACE este o misiune care va folosi această perspectivă unică din spațiu pentru a studia cele mai mici lucruri care au cel mai mare impact asupra oceanelor”, a spus St. Germain.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#misiune #NASA #Pamant

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.