NASA intenționează să construiască un „sat” pe suprafața Lunii până în 2035, potrivit administratorului agenției spațiale americane, Sean Duffy. El a vorbit despre acest obiectiv în cadrul Congresului Internațional de Astronautică (IAC) de la Sydney, unde a participat alături de reprezentanții agențiilor spațiale din Europa, Canada și Japonia.

„Vom avea viață umană susținută pe Lună. Nu doar un avanpost, ci un sat”, a declarat Duffy.

Primul pas va fi lansarea misiunii Artemis II, programată pentru februarie anul viitor. Aceasta va trimite patru astronauți într-o călătorie de 10 zile dincolo de Lună, prima de acest fel după mai bine de jumătate de secol.

Misiunea nu va implica o aselenizare, ci va testa sistemele rachetei Space Launch System și ale capsulei Orion, pregătind terenul pentru Artemis III. Aceasta ar urma să aibă loc în 2027 și să ducă doi astronauți în apropierea polului sudic al Lunii, unde vor rămâne timp de o săptămână – mult mai mult decât cei 22 de ore petrecute pe sol de echipajele Apollo.

Potrivit NASA, viitorul avanpost va fi sustenabil și ar putea fi alimentat de un reactor nuclear. În august, agenția a lansat o cerere de oferte pentru dezvoltarea unui astfel de sistem – numit Fission Surface Power System. Reactorul ar trebui să cântărească sub 15 tone și să producă 100 kWe, suficient pentru a menține funcțională baza în timpul nopților lunare de 14 zile, când panourile solare nu pot fi utilizate.

NASA testează și metode de construcție adaptate mediului extraterestru. Astronauții de pe Stația Spațială Internațională au experimentat deja amestecuri de ciment în condiții de microgravitație. O opțiune ar putea fi combinarea solului lunar cu apă pentru a crea materiale de construcție, care să fie apoi modelate cu imprimante 3D trimise pe Lună.

În cadrul conferinței, Duffy a vorbit și despre ambițiile pe termen lung ale Statelor Unite. În următorul deceniu, NASA își propune să facă „progrese semnificative” în direcția trimiterii oamenilor pe Marte.

„Vom fi pe punctul de a pune primul pas pe Marte”, a afirmat el.

Însă obiectivul imediat rămâne revenirea pe Lună, unde agenția americană nu a mai trimis astronauți din 1972. „Ne întoarcem pe Lună, și de data aceasta, când vom planta steagul, vom rămâne”, a spus Duffy.

Programul Apollo a fost lansat în 1961 și a culminat în 1969, când Neil Armstrong a devenit primul om care a pășit pe Lună. Între 1969 și 1972, un total de 12 astronauți americani au explorat suprafața lunară. Ultima aselenizare a avut loc în decembrie 1972, cu Apollo 17.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#lună #NASA #sat

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.