Doi sateliţi miniaturali ai NASA folosiţi pentru a observa evoluţia uraganelor din oră în oră au decolat luni din Noua Zeelandă, la bordul unei rachete a companiei americane Rocket Lab, notează AFP.

Racheta Electron, care aparţine categoriei micro-lansatoarelor şi are doar 18 metri înălţime, a decolat la ora locală 13.00 (01.00 GMT) din Mahia, în nordul Noii Zeelande, potrivit Rocket Lab.

Cei doi sateliţi, de tip CubeSat, cântăresc doar aproximativ cinci kilograme şi vor evolua la o altitudine de aproximativ 550 de kilometri. O nouă rachetă urmează să fie lansată peste vreo două săptămâni, din nou de către Rocket Lab, transportând alţi doi sateliţi pentru a completa această constelaţie de mici dimensiuni.

Acesta va avea apoi capacitatea de a reveni la fiecare oră deasupra uraganelor (sau taifunurilor din Pacific), faţă de o frecvenţă de şase ore în prezent. Misiunea a fost numită TROPICS.

Aceşti sateliţi vor permite oamenilor de ştiinţă să nu mai „vadă doar ce se întâmplă la un moment dat, ci să vadă cu adevărat cum se schimbă lucrurile din oră în oră”, a explicat în cursul unei conferinţe de presă Will McCarty, cercetător la NASA.

„Vom avea întotdeauna nevoie de sateliţi mari”, a adăugat el. „Dar ceea ce putem obţine din această misiune sunt informaţii suplimentare celor de la sateliţii emblematici pe care îi avem deja”, potrivit omului de ştiinţă.

Aceste informaţii culese despre precipitaţii, temperatură şi umiditate vor putea ajuta la îmbunătăţirea prognozelor meteo, în special unde va atinge ţărmul uraganul şi cu ce intensitate şi, astfel, să se pregătească mai bine eventualele evacuări ale populaţiilor care trăiesc pe litoral.

„Numeroase organizaţii, cum ar fi Centrul Naţional pentru Uragane din SUA şi Joint Typhoon Warning Center, sunt pregătite să primească imaginile noastre pentru a-i ajuta să-şi ţină meteorologii informaţi”, a spus Ben Kim, de asemenea, un oficial NASA.

Pe termen lung, o mai bună înţelegere a formării şi evoluţiei acestor furtuni va permite îmbunătăţirea modelelor climatice.

Iniţial, constelaţia trebuia să aibă şase sateliţi în loc de patru, dar primii doi s-au pierdut din cauza defectării unei rachete a companiei americane Astra la scurt timp după decolare anul trecut. Odată cu încălzirea suprafeţei oceanelor, uraganele (sau taifunurile) devin mai puternice, avertizează oamenii de ştiinţă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Uraganul Ian, care a devastat Florida în 2022, a făcut zeci de victime şi singur a provocat pagube de peste 100 de miliarde de dolari, de departe cel mai costisitor dezastru meteorologic din lume anul trecut.

#NASA #sateliti

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.