NASA va proiecta un nou set de misiuni axate pe Pământ pentru a furniza informații cheie pentru a ghida eforturile legate de schimbările climatice, atenuarea dezastrelor, combaterea incendiilor forestiere și îmbunătățirea proceselor agricole în timp real. Cu Observatorul Sistemului Pământului, fiecare satelit va fi proiectat în mod unic pentru a-i completa pe ceilalți, lucrând în tandem pentru a crea o vedere holistică 3D a Pământului, de la roca de bază la atmosferă.

„Am văzut direct impactul uraganelor care a devenit mai intens și mai distructiv prin schimbările climatice, cum ar fi Maria și Irma. Răspunsul Administrației Biden-Harris la schimbările climatice se potrivește cu amploarea amenințării: un întreg guvern, o abordare practică pentru a îndeplini acest moment „, a declarat administratorul NASA, senatorul Bill Nelson.

Observatorul urmează recomandările din Studiul Decenal al Științelor Pământului din 2017, realizat de Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină, care prezintă orientări de cercetare și observație ambițioase, dar necesare din punct de vedere critic.

„În ultimele trei decenii, o mare parte din ceea ce am aflat despre schimbările climatice ale Pământului se bazează pe observațiile și cercetările prin satelit ale NASA. Noul Observator al Sistemului Pământesc al NASA va extinde acea lucrare, oferind lumii o înțelegere fără precedent a sistemului climatic al Pământului, înarmându-ne cu date de generație următoare esențiale pentru atenuarea schimbărilor climatice și protejând comunitățile noastre în fața dezastrelor naturale”, a adăugat acesta.

Domeniile de interes pentru observator includ:

Aerosoli: Răspuns la întrebarea critică a modului în care aerosolii afectează echilibrul energetic global, o sursă cheie de incertitudine în prezicerea schimbărilor climatice.
Nor, convecție și precipitații: abordarea celor mai mari surse de incertitudine în proiecțiile viitoare ale schimbărilor climatice, prognozarea calității aerului și predicția vremii severe.
Schimbarea în masă: furnizarea de evaluare și prognoză a secetei, planificarea asociată pentru utilizarea apei în agricultură, precum și sprijinirea răspunsului la pericolele naturale.
Biologia suprafeței și geologie: Înțelegerea schimbărilor climatice care afectează hrana și agricultura, locuirea și resursele naturale, răspunzând la întrebări deschise despre fluxurile de carbon, apă, substanțe nutritive și energie din și între ecosisteme și atmosferă, ocean și Pământ.
Deformarea și schimbarea suprafeței: cuantificarea modelelor nivelului mării și a schimbărilor de peisaj determinate de schimbările climatice, prognozele de pericol și evaluările impactului dezastrelor, inclusiv dinamica cutremurelor, vulcanilor, alunecărilor de teren, ghețarilor, apelor subterane și a interiorului Pământului.

În prezent, NASA inițiază faza de formare pentru observator. Printre primele sale componente integrate se numără parteneriatul NASA cu Organizația Indiană de Cercetare Spațială (ISRO), care reunește două tipuri diferite de sisteme radar care pot măsura schimbările de la suprafața Pământului la mai puțin de jumătate de centimetru. Această capacitate va fi utilizată într-una dintre primele misiuni ale observatorului, destinate ca detector de căi, numită NISAR (radar cu diafragmă sintetică NASA-ISRO).

Această misiune va măsura unele dintre cele mai complexe procese ale planetei, cum ar fi prăbușirea stratului de gheață și pericolele naturale, cum ar fi cutremurele, vulcanii și alunecările de teren. Totodată, NISAR poate ajuta planificatorii și factorii de decizie în gestionarea atât a pericolelor, cât și a resurselor naturale în viitor.

#NASA #observator #Sistemul Pamantului

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare