Republica Moldova își consolidează mecanismele de protecție pentru copiii victime ale abuzului și exploatării sexuale, prin noi servicii specializate, extinderea centrelor Barnahus și investiții în specialiștii din domeniu. Declarațiile au fost făcute de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, la Conferința internațională privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual, desfășurată la Chișinău sub egida Consiliului Europei.

Unul dintre pilonii centrali ai intervenției este modelul Barnahus, centre în care copiii victime sunt audiați o singură dată, într-un mediu sigur, fără a fi supuși interviurilor repetate.

„În 2022 am deschis centrul Barnahus la nord, la Bălți. Oferă sub același acoperiș expertiză medico-legală și asistență psiho-emoțională, prevenind revictimizarea copiilor”, a spus ministra.

Plugaru a anunțat extinderea serviciului la nivel național, cu deschiderea centrului Barnahus Cahul la începutul anului viitor și a centrului Barnahus Chișinău până în 2027.

„Ne propunem să oferim protecție și siguranță tuturor copiilor și să avem o acoperire națională a acestui serviciu.”

Ministra a subliniat importanța liniei de asistență 116-111, prin care pot fi raportate cazuri de abuz sau exploatare: „Este un telefon gratuit, accesibil copiilor și profesioniștilor, unde se oferă asistență imediată psiho-emoțională și socială. Fac apel să fie promovat cât mai mult.”

Numărul apelurilor este în creștere, însă capacitatea liniei permite sprijinirea unui număr și mai mare de copii. Pe lângă intervenția imediată oferită de centrele Barnahus, Ministerul lucrează la un nou serviciu dedicat reabilitării copiilor victime, cu un regulament-cadru aflat în pregătire.

„După intervențiile Barnahus, este nevoie de reabilitarea copiilor. Lucrăm împreună cu societatea civilă și partenerii pentru a crea un serviciu care să răspundă cel mai bine necesităților copiilor.”
Sunt în curs investiții în cei peste 200 de specialiști în protecția drepturilor copilului, funcție recent introdusă în sistemul social.

„Ne arătăm angajamentul că copiii necesită o abordare specializată, cu specialiști dedicați care să fie alături de ei în situații de risc. Vrem să lucrăm cât mai mult la prevenție și protecție.”

Ministra a subliniat importanța colectării datelor pentru a identifica vulnerabilitățile sistemului și pentru a interveni mai rapid și eficient:

„Datele ne arată unde sunt problemele: de ce nu reușim să prevenim cazurile, unde a fost scăparea, de ce nu a fost raportat la timp. Sunt importante la fiecare etapă și în fiecare sector, ca să putem lucra cât mai bine în interesul copiilor.”

Conferința de la Chișinău a reunit oficiali, experți internaționali și organizații de profil, fiind primul eveniment major organizat sub președinția Republicii Moldova la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Barnahus

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.