NATO se alătură SUA, Canadei, Regatului Unit și UE și condamnă atacurile cibernetice la adresa Microsoft Exchange Server, atribuite Chinei.

”Suntem solidari cu toți cei care au fost afectați de recentele activități cibernetice rău intenționate, inclusiv compromiterea Microsoft Exchange Server. Astfel de activități cibernetice rău intenționate subminează securitatea, încrederea și stabilitatea în spațiul cibernetic. Luăm act de declarațiile aliaților, precum Canada, Regatul Unit și Statele Unite, care atribuie responsabilitatea pentru compromiterea Microsoft Exchange Server Republicii Populare Chineze”, a transmis NATO printr-un comunicat.

Alianța ”observă cu îngrijorare din ce în ce mai mare că ameninţările cibernetice la adresa NATO sunt complexe, distructive, coercitive şi sunt din ce în ce mai frecvente. Acest lucru este demonstrat prin recentele incidente de tip ransomware şi prin alte atacuri cibernetice care vizează infrastructura noastră şi instituţiile democratice, precum şi exploatarea punctelor slabe ale lanţurilor de aprovizionare hardware şi software”.

De asemenea, NATO semnalează că astfel de activități cibernetice sunt menite să ”destabilizeze și să afecteze securitatea euroatlantică, pertubând viața de zi cu zi a cetățenilor noștri”.

Făcând trimitere la concluziile publicare în urma recentului summit desfășurat la Bruxelles la mijlocul lunii iunie, Alianța face apel la ”toate statele, inclusiv la China, să își respecte angajamentele și obligațiile internaționale și să acționeze în mod responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiul cibernetic. Reiterăm, de asemenea, dorința noastră de a menține un dialog constructiv cu China, bazat pe interesele noastre, pe domenii de relevanță pentru Alianță, cum ar fi amenințările cibernetice, și pe provocări comune”, mai este precizat în comunicat.

În egală măsură, este reiterat mandatul defensiv al NATO, dar este subliniat că ”Alianța este hotărâtă să utilizeze în orice moment întreaga gamă de capacități, după caz, pentru a descuraja, a se apăra și a contracara în mod activ întregul spectru de amenințări cibernetice, în conformitate cu dreptul internațional. NATO va continua să se adapteze la peisajul în continuă evoluție al amenințărilor cibernetice, care este afectat atât de actori statali, cât și de actori non-statali, inclusiv de cei sponsorizați de stat”, este completat în documentul mai sus amintit.

”Promovăm un spațiu cibernetic liber, deschis, pașnic și sigur și depunem eforturi pentru a spori stabilitatea și a reduce riscul de conflict prin promovarea respectării dreptului internațional și a normelor voluntare de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, așa cum sunt recunoscute de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite. Lucrăm împreună ca alianță și cu parteneri care gândesc la fel pentru a aborda aceste provocări. Toate țările au un rol important de jucat în promovarea și susținerea acestor norme voluntare de comportament responsabil al statelor”, conchide NATO.

Statele Unite condamnă printr-un comunicat ”comportamentul iresposanbil al Republicii Populare Chineze în spațiul cibernetic”, afirmând că acesta este ”incompatibil cu obiectivul declarat de a fi văzut ca un lider responsabil în lume”.

Departamentul Justiției a adus acuzații împotriva a patru hackeri ai Ministerului Securității Statului pentru o ”campanie multianuală care vizează guverne și entități străine din sectoare cheie, inclusiv maritim, aviație, apărare, educație și asistență medicală în cel puțin 12 țări”, conform Casei Albe.

Un mesaj similar a venit și din partea Uniunii Europene, care a cerut Chinei să ia măsuri împotriva activităților cibernetice ilegale desfășurate de pe teritoriul său, dar și să adere la normele de comportament în spațiul cibernetic convenite la nivelul ONU.

De altfel, Comisia Europeană a propus la 23 iunie înființarea unei noi unități cibernetice comune pentru a contracara incidentele cibernetice grave tot mai numeroase care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga Uniune Europeană.

Unitatea cibernetică comună va acționa ca o platformă menită să asigure un răspuns coordonat al UE la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare, precum și să acorde asistență pentru redresarea în urma unor astfel de atacuri. În prezent, UE și statele sale membre au numeroase entități implicate în diferite domenii și sectoare. Chiar dacă sectoarele pot fi specifice, amenințările sunt adesea comune și, prin urmare, coordonarea, schimbul de cunoștințe și chiar avertizarea prealabilă sunt indispensabile.

#atacuri cibernetice #china #NATO

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.