NATO se alătură SUA, Canadei, Regatului Unit și UE și condamnă atacurile cibernetice la adresa Microsoft Exchange Server, atribuite Chinei.

”Suntem solidari cu toți cei care au fost afectați de recentele activități cibernetice rău intenționate, inclusiv compromiterea Microsoft Exchange Server. Astfel de activități cibernetice rău intenționate subminează securitatea, încrederea și stabilitatea în spațiul cibernetic. Luăm act de declarațiile aliaților, precum Canada, Regatul Unit și Statele Unite, care atribuie responsabilitatea pentru compromiterea Microsoft Exchange Server Republicii Populare Chineze”, a transmis NATO printr-un comunicat.

Alianța ”observă cu îngrijorare din ce în ce mai mare că ameninţările cibernetice la adresa NATO sunt complexe, distructive, coercitive şi sunt din ce în ce mai frecvente. Acest lucru este demonstrat prin recentele incidente de tip ransomware şi prin alte atacuri cibernetice care vizează infrastructura noastră şi instituţiile democratice, precum şi exploatarea punctelor slabe ale lanţurilor de aprovizionare hardware şi software”.

De asemenea, NATO semnalează că astfel de activități cibernetice sunt menite să ”destabilizeze și să afecteze securitatea euroatlantică, pertubând viața de zi cu zi a cetățenilor noștri”.

Făcând trimitere la concluziile publicare în urma recentului summit desfășurat la Bruxelles la mijlocul lunii iunie, Alianța face apel la ”toate statele, inclusiv la China, să își respecte angajamentele și obligațiile internaționale și să acționeze în mod responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiul cibernetic. Reiterăm, de asemenea, dorința noastră de a menține un dialog constructiv cu China, bazat pe interesele noastre, pe domenii de relevanță pentru Alianță, cum ar fi amenințările cibernetice, și pe provocări comune”, mai este precizat în comunicat.

În egală măsură, este reiterat mandatul defensiv al NATO, dar este subliniat că ”Alianța este hotărâtă să utilizeze în orice moment întreaga gamă de capacități, după caz, pentru a descuraja, a se apăra și a contracara în mod activ întregul spectru de amenințări cibernetice, în conformitate cu dreptul internațional. NATO va continua să se adapteze la peisajul în continuă evoluție al amenințărilor cibernetice, care este afectat atât de actori statali, cât și de actori non-statali, inclusiv de cei sponsorizați de stat”, este completat în documentul mai sus amintit.

”Promovăm un spațiu cibernetic liber, deschis, pașnic și sigur și depunem eforturi pentru a spori stabilitatea și a reduce riscul de conflict prin promovarea respectării dreptului internațional și a normelor voluntare de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, așa cum sunt recunoscute de toate statele membre ale Organizației Națiunilor Unite. Lucrăm împreună ca alianță și cu parteneri care gândesc la fel pentru a aborda aceste provocări. Toate țările au un rol important de jucat în promovarea și susținerea acestor norme voluntare de comportament responsabil al statelor”, conchide NATO.

Statele Unite condamnă printr-un comunicat ”comportamentul iresposanbil al Republicii Populare Chineze în spațiul cibernetic”, afirmând că acesta este ”incompatibil cu obiectivul declarat de a fi văzut ca un lider responsabil în lume”.

Departamentul Justiției a adus acuzații împotriva a patru hackeri ai Ministerului Securității Statului pentru o ”campanie multianuală care vizează guverne și entități străine din sectoare cheie, inclusiv maritim, aviație, apărare, educație și asistență medicală în cel puțin 12 țări”, conform Casei Albe.

Un mesaj similar a venit și din partea Uniunii Europene, care a cerut Chinei să ia măsuri împotriva activităților cibernetice ilegale desfășurate de pe teritoriul său, dar și să adere la normele de comportament în spațiul cibernetic convenite la nivelul ONU.

De altfel, Comisia Europeană a propus la 23 iunie înființarea unei noi unități cibernetice comune pentru a contracara incidentele cibernetice grave tot mai numeroase care afectează activitatea serviciilor publice, a întreprinderilor și a cetățenilor din întreaga Uniune Europeană.

Unitatea cibernetică comună va acționa ca o platformă menită să asigure un răspuns coordonat al UE la incidentele și crizele cibernetice de mare amploare, precum și să acorde asistență pentru redresarea în urma unor astfel de atacuri. În prezent, UE și statele sale membre au numeroase entități implicate în diferite domenii și sectoare. Chiar dacă sectoarele pot fi specifice, amenințările sunt adesea comune și, prin urmare, coordonarea, schimbul de cunoștințe și chiar avertizarea prealabilă sunt indispensabile.

#atacuri cibernetice #china #NATO

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.