Comisia Europeană a lansat, luni, două noi alianțe industriale: Alianța pentru tehnologiile procesoarelor și ale semiconductorilor și Alianța europeană pentru date industriale, Edge și Cloud, anunță executivul european într-un comunicat de presă. Aceste alianțe sunt deschise pentru participarea tuturor entităților publice și private cu un reprezentant legal în Uniune și cu activități relevante. De asemenea, potrivit executivului european, UE ar urma să producă până la 20% din cipuri la nivel global, până în 2030.

Cele două noi alianțe vor avansa următoarea generație de microcipuri și tehnologii de stocare de date și vor oferi UE capacitățile necesare pentru a-și consolida infrastructurile, produsele și serviciile digitale critice. Alianțele vor reuni întreprinderi, reprezentanți ai statelor membre, mediul academic, utilizatori, precum și organizații de cercetare și tehnologie.

„Tehnologiile cloud și edge prezintă un potențial economic extraordinar pentru cetățeni, întreprinderi și administrații publice, de exemplu în ceea ce privește competitivitatea sporită și satisfacerea nevoilor specifice industriei. Microcipurile sunt în centrul fiecărui dispozitiv pe care îl folosim în zilele noastre. De la telefoanele noastre mobile la pașapoartele noastre, aceste componente mici aduc o mulțime de oportunități pentru progrese tehnologice. Sprijinirea inovației în aceste sectoare critice este, prin urmare, crucială și poate ajuta Europa să avanseze împreună cu parteneri cu aceeași viziune”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene Margrethe Vestager.

„Europa are tot ce trebuie pentru a conduce cursa tehnologică. (…) Alianța pentru semiconductori va reechilibra lanțurile globale de aprovizionare cu semiconductori, asigurându-ne că avem capacitatea de a proiecta și produce, în Europa, cele mai avansate cipuri”, a declarat și comisarul pentru piață internă Thierry Breton.

Alianța industrială pentru procesoare și semiconductori

Microcipurile, inclusiv procesoarele, sunt tehnologii cheie care alimentează toate dispozitivele și mașinile electronice pe care le folosim astăzi. Chipurile stau la baza unei mari varietăți de activități economice și determină eficiența energetică și nivelurile de securitate ale acestora. Capacitățile de dezvoltare a procesoarelor și cipurilor sunt cruciale pentru viitorul celor mai avansate economii de astăzi. Alianța industrială privind procesoarele și tehnologiile semiconductoarelor va fi un instrument cheie pentru continuarea progresului industrial în UE în acest domeniu, transmite Comisia Europeană.

Potrivit executivului european, alianța „va identifica și aborda blocajele actuale, nevoile și dependențele din întreaga industrie asigurându-se că Europa are capacitatea de a proiecta și produce cele mai avansate cipuri, reducând în același timp dependențele sale strategice generale, prin creșterea ponderii sale din producția globală de semiconductori la 20% până în 2030.”

În acest scop, Alianța își propune să stabilească capacitatea de proiectare și fabricație necesară pentru a produce următoarea generație de procesoare și componente electronice de încredere. Aceasta va însemna trecerea către o capacitate de producție de semiconductori de la 16 nanometri (nm) la 10 nm pentru a sprijini nevoile actuale ale Europei, precum și sub 5 până la 2 nm și mai mult pentru nevoile viitoare de tehnologie. Cele mai avansate tipuri de semiconductori sunt mai performante și au potențialul de a reduce masiv energia utilizată de orice, de la telefoane la centre de date.

Alianța europeană pentru date industriale, Edge și Cloud

După cum se evidențiază în Strategia europeană pentru date, volumul de date generate este în creștere semnificativă și se așteaptă ca o proporție mare de date să fie procesate mai aproape de utilizatori și unde datele sunt generate (edge – 80% până în 2025, de la doar 20% astăzi). Această schimbare reprezintă o oportunitate majoră pentru UE de a-și consolida propriile capacități de cloud și de edge.

Alianța va facilita dezvoltarea unor tehnologii noi de prelucrare a datelor, care să cuprindă edge, îndepărtându-se de modelele de infrastructură de procesare a datelor complet centralizate.

Alianța europeană pentru date, Edge și Cloud va încuraja apariția unor tehnologii cloud și edge perturbatoare, care sunt extrem de sigure, eficiente din punct de vedere energetic și din punct de vedere al resurselor și pe deplin interoperabile, încurajând încrederea utilizatorilor de cloud din toate sectoarele. Alianța va satisface nevoile specifice ale cetățenilor UE, ale întreprinderilor și ale sectorului public (inclusiv în scopuri militare și de securitate) de a procesa date extrem de sensibile, stimulând în același timp competitivitatea industriei UE în tehnologiile cloud și de vârf.

Participarea la alianțe

Aceste alianțe sunt deschise pentru participarea tuturor entităților publice și private cu un reprezentant legal în Uniune și cu activități relevante, cu condiția să îndeplinească condițiile definite în Termenii de referință.

Datorită relevanței strategice a activităților din sectoarele respective, apartenența la alianțe este condiționată de respectarea mai multor condiții. Părțile interesate trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate, legate în special de securitate (inclusiv securitatea cibernetică), securitatea aprovizionării, protecția IP, protecția datelor și accesul la date și utilitatea practică a Alianței. Aceștia trebuie să semneze declarațiile și să completeze un formular de cerere, care va fi evaluat de Comisia Europeană.

Dincolo de tehnologiile care urmează a fi dezvoltate, Uniunea Europeană duce lipsă de materie primă pentru confecționarea semiconductorilor. În prezent, China reprezintă aproximativ 70% din exploatarea metalelor rare la nivel global și între 85% și 90% din prelucrarea acestora. Pentru UE, China livrează 98% din necesarul său de aprovizionare.

#cipuri #productie #UE

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.