NATO și SUA nu vor juca sub muzica Rusiei și ripostează dur! Cere retragerea trupelor din Moldova, Ucraina și Georgia

Având în vedere consolidarea militară continuă a Rusiei în și în jurul Ucrainei, secretarul general Jens Stoltenberg a confirmat miercuri, 26 ianuarie, că NATO a transmis un set de propuneri scrise Rusiei, în paralel cu Statele Unite.

Jens Stoltenberg a declarat că Aliații văd trei domenii principale cu spațiu de progres: relațiile NATO-Rusia; securitatea europeană, inclusiv situația din și în jurul Ucrainei; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Oficialul a sublinat că Aliații sunt gata să se întrunească în Consiliul NATO-Rusia „cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste probleme mai detaliat, dar nu vor face compromisuri cu privire la principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.

NATO nu a publicat lista cerințelor, în schimb, o parte din ele au fost făcute publice de către presa din Rusia.

Alianța nu va abandona principiul „ușilor deschise”, respectă dorința Georgiei și Ucrainei de a deveni membre ale alianței.
Alianța este pregătită să stabilească o linie directă de comunicare și dorește să discute despre dezarmare, desfășurare de rachete, controlul armelor.
Recunoaște dezacordurile grave cu Rusia și consideră că propunerile alianței sunt utile pentru toată lumea.
NATO consideră că Rusia ar trebui să-și „retragă trupele” din Georgia, Ucraina și Moldova.
NATO, în speranța detensionării, își întărește prezența, inclusiv în regiunile Mării Baltice și Mării Negre.
NATO salută decizia SUA de a alerta 8.500 de militari pentru un posibil răspuns în Europa.

Presa rusă scrie că SUA nu își va publica răspunsul în spațiul media. Secretarul de stat Blinken este încrezător că nepublicarea documentului lasă loc pentru diplomație și a cerut Federației Ruse să nu publice răspunsul SUA. Totuși, sursele media rusești precizează că răspunsul NATO este asemănător cu cel al SUA.

De asemenea, Statele Unite vor continua să ajute Ucraina.

#NATO #Moldova #Rusia #SUA

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.