Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

VIDEO Pandemia nu este un obstacol pentru producătorii autohtoni. Ce au scos pe tarabe în centrul orașului Bălți

26 Ian. 2022, 20:08
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
26 Ian. 2022, 20:08 // Societate //  Realitatea.md

Pandemia nu a fost un obstacol pentru organizarea „Târgului de iarnă” din Bălți. Mai mulți producători autohtoni au scos pe tarabe miere, cașcavaluri, ceaiuri, dar și obiecte de artizanat, scriu colegii de la Nordnews.

Galina Samușchina din Drochia a adus la târg lumânări vegane parfumate, sculptate manual, care costă de la 10 până la 520 de lei.

„Ideea am adus-o din Marea Britanie. O promovăm în Republica Moldova. Pentru dulapurile noastre, pentru hăinuțe. Cu miros de scorțișoară, cu miros de vanilină. Mai promovăm noi aromaterapie. Deci, uitați-vă, aici se introduce lumânărică, aici se topește, adăugăm ulei de care avem”, povestește Galina Samușchina.

Designerul local Valentina Vasiliev redă culoare lucrurilor vechi, pe care alții le aruncă la gunoi. Obiectele create de ea ajung să coste între 150 și 1500 de lei.

„Tema mea e să redau viața baticurilor bunicii, care stau în cufere și îi mănâncă moliile. În astfel de cazuri oamenii, pur și simplu, le aruncă în foc sau le taie în covorașe. Iar eu le cumpăr, le schimb și salvez baticurile. Și chiar și acest palton era deja în unele locuri deteriorat. Și, iată, creațiile mele, pe care le ador. Aici sunt de la șase până la opt și poate 12 straturi de material. Nu este așa de simplu. Totul trebuie să fie natural. Bondițe, genți”, spune Valentina Vasiliev.

Iar Natalia Vicol reprezintă Centru de Creație a Copiilor „Miron Blanc” din Bălți, care oferă servicii gratuite pentru copiii din oraș.

„Avem multe grupe, diverse cercuri. Fie asta desen, origami, diverse lucrări hand made, direcția muzicală, studierea instrumentelor muzicale și, ce e cel mai important în ziua de astăzi, totul este gratuit. Noi prezentăm lucrările copiilor de vârste diferite, de la cinci la 17 ani, din diverse grupe, executate în diferite tehnici decorative. Scopul nostru nu este să vindem aici, scopul nostru e să povestim bălțenilor că în orașul nostru acum există ceva gratuit pentru copii. Avem 48 de cercuri și ele toate sunt gratuite”, susține Natalia Vicol.

Bălțenii apreciază calitatea produselor scoase în vânzare și spun că vin la târg pentru a susține producătorii autohtoni.

„Făcută din nuc, bun lucru, costă 300 de lei. O farfurie din stejar. Iată, mi-a făcut reducere. 100 de lei. Mâncatul din veselă din lemn este sănătos.”

„Le ies în întâmpinare autoritățile, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova. Pentru că așa își lărgesc numărul de cumpărători și sper să reziste îndeosebi acum, în pandemie.”

„Târgul e frumos. Numai bani să fie!”

„Se face așa târg, aduce până la locuitorii orașului nostru produsele pe care ei le fabrică, le vând. Bravo!”, spun oamenii.

„Târgul de iarnă” din Bălți va fi organizat până vineri.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.