Fostul director ANRE, Victor Parlicov, spune că starea de alertă în domeniul energetic exista de la începutul lunii octombrie, doar că acum a fost anunțată oficial, fiind necesară o argumentare juridică pentru a începe arderea păcurii din rezerva de stat. Potrivit reprezentanților partidelor extraparlamentare, greșeala guvernanților ar fi încăpățânarea cu care refuză să abordeze aspectele politice ale crizei energetice în discuțiile cu Gazprom, notează IPN.

Potrivit expertului în domeniul energetic, Victor Parlicov, despre deficitul de gaze naturale din Republica Moldova se știa de la începutul lunii octombrie, tot atunci începând și procesul de pregătire a păcurii pentru ardere. Potrivit expertului, pentru a folosi păcura din rezervele de stat, era necesare o argumentare juridică, iar din acest motiv a fost instituită starea de alertă.

„Starea de insuficiență a volumelor de gaze care vin în Republica Moldova este cunoscută de la începutul lunii octombrie. Și asta a fost declarat chiar de cei de la Moldovagaz. Imediat au fost trecute centralele de la Moldelectrica pe păcură. Acest lucru s-a făcut pentru a evita impactul asupra altor categorii de consumatori, pentru a nu deconecta consumatorii casnici. Păcura face parte din rezerva strategică de stat, nu poate șeful de Moldelectrică să ardă păcura de capul lui. Pentru a avea acest drept, el are nevoie de un temei juridic, de asta a fost introdusă stare de alertă”, a spus ex-directorul ANRE, Victor Parlicov, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

În același timp, reprezentanții partidelor extraparlamentare acuză conducerea țării că ar fi început prea târziu negocierile cu Gazprom. În plus, greșeala guvernanților ar fi ignorarea aspectelor politice în discuțiile cu Rusia.

„Ungaria și Serbia au abordat această problemă încă din vară la modul cel mai serios și au obținut contracte de lungă durată, astfel evitând psihoza de la bursă și toate evoluțiile aferente ei. Noi am început să fim preocupați de acest subiect în octombrie, iar în loc ca în acest proces să se implice conducerea țării, noi asistăm la o activitate școlară, a fost delegat acest vicepremier al infrastructurii care nu este acceptat nicăieri. Conducerea țării a avut o șansă foarte importantă să pună acest subiect pe tapet și să se întâlnească cu președintele Rusiei. Dar în loc să plece la Reuniunea CSI , Maia Sandu o trimite pe Gavrilița. Vă asigur, Gavrilița nu va fi acceptată pentru negocieri sau comunicări”, a spus reprezentantul Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, Iurie Muntean.

În timpul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale de acum două zile s-a decis utilizarea păcurii din data de 15 octombrie pentru producerea energiei electrice și termice, precum și pregătirea unor măsuri compensatorii pentru consumatorii de gaze, casnici, industriali și comerciali, în vederea atenuării impactului unei creșteri a prețului gazelor. De asemenea, s-a propus analizarea soluțiilor de economisire a consumului de gaze naturale și energie electrică.

#criza gazelor

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.