Aderarea Moldovei la UE depinde de credibilitatea premierului care va discuta cu structurile europene, consideră președintele român Nicușor Dan. oficialul a spus jurnaliștilor că, în contextul alegerilor parlamentare care urmează în septembrie, i-ar plăcea ca administrația de la Chișinău să rămână pro-europeană, însă decizia finală o vor lua cetățenii.

Vorbind despre rolul României în parcursul european al Republicii Moldova, liderul de la Cotroceni a punctat că apreciază ce fac autoritățile de la Chișinău și a menționat că guvernarea ține cont de calendarul setat pentru aderare, potrivit news.ro. În același timp, oficialul a punctat că experții de la București ne pot sprijini și sunt pregătiți să ne ofere expertiză.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Procesul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană depinde foarte mult de credibilitatea pe care o are primul ministru care vine să discute cu structurile Uniunii Europene. (…)

România poate, pe de o parte, în formatul ăsta diplomatic, la nivel de preşedinte, la nivel de miniştri de externe, să preseze pentru continuarea acestui proces, când apar diferite chestiuni tehnice. Şi, din punct de vedere practic, România a trecut acum 20 de ani prin acelaşi proces. Şi, în măsura în care se solicită, avem experţi care au trecut prin toţi pașii ăștia, pe toate cele 33 de capitole de negocieri, şi a făcut şi foarte multe greșeli România, evident. Şi, tocmai din perspectiva asta, ştie să dea nişte sfaturi competente, cum să foloseşti banii care vin fondurile de preaderare. Deci, în măsura în care ni se solicită ajutorul, avem oarecare expertiză pe zona asta. (…)

Evident că mi-ar plăcea ca, în urma alegerilor, să se păstreze direcția pro-europeană a Republicii Moldova, dar respect dreptul cetățenilor de a vota şi, în felul ăsta, a-și decide singuri viitorul”, a spus președintele român.

Totodată, Nicușor Dan a oferit asigurări că România va sprijini Republica Moldova pe plan economic, comercial, energetic, de infrastructură, cultural, academic, pentru integrare în Uniunea Europeană.

#aderare la UE #alegeri #Moldova #Nicușor Dan #premier

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.