Asociația Promo-LEX lansează campania „Libertate pentru Vadim Pogorlețchi – 2 ani și 11 luni de detenție ilegală în izolare totală”. Scopul campaniei este de a atrage atenția publică asupra situației activistului Vadim Pogorlețchi și de a solicita intervenția imediată a autorităților competente pentru eliberarea sa necondiționată.

Potrivit Asociației, Vadim Pogorlețchi este deținut ilegal, de peste 1.000 de zile, în condiții inumane.

„Structurile de forță transnistrene îl acuză de „trădare de patrie”, în ciuda faptului că acesta nu deține așa-numita „cetățenie rmn”. I se incriminează, de asemenea, „negarea rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”. Pentru așa-numita „trădare de patrie”, Vadim Pogorlețchi riscă o pedeapsă de până la 20 ani de închisoare, iar pentru pretinsa „negare a rolului pozitiv al forțelor ruse de menținere a păcii”, până la 3 ani”, comunică Promo-LEX.

Deși Vadim Pogorlețchi a fost inclus pe lista deținuților care urmau să fie eliberați de către structurile de forță transnistrene, ca parte a condiționalităților impuse Tiraspolului pentru asigurarea tranzitului gazelor naturale către regiunea transnistreană, el continuă să fie deținut în închisoarea nr. 3 din Tiraspol.

„Ținând cont că a trecut deja aproape jumătate de an, iar această obligație nu a fost pe deplin îndeplinită, în timp ce tranzitul gazelor a fost asigurat zilnic, devine imperativ ca toate măsurile necesare să fie adoptate pentru a determina Tiraspolul să respecte condiționalitatea privind eliberarea deținuților incluși pe lista transmisă la începutul anului”, adaugă reprezentanții Asociației.

Despre Vadim Pogorlețchi

Vadim Pogorlețchi este un activist civic și apărător al drepturilor omului, cetățean al Republicii Moldova originar din Tiraspol. Vadim Pogorlețchi este cunoscut pentru declarațiile sale critice față de structurile ilegale din stânga Nistrului. Acesta a semnalat public și a luat atitudine față de încălcările drepturilor omului comise în regiunea transnistreană[1],[2]. În perioada 2000-2008, Vadim Pogorlețchi a fost administrator al unor publicații social-politice din regiune, cunoscute pentru pozițiile critice față de regimul de la Tiraspol. Astfel, condamnarea și privarea de libertate a lui Vadim Pogorlețchi sunt direct legate de criticile sale publice împotriva regimului de la Tiraspol.

Aceasta este cea de-a doua detenție ilegală la care este supus Vadim Pogorlețchi. În perioada 2010-2015, el a fost încarcerat ilegal în penitenciarul nr. 1 din Tiraspol și în penitenciarul din satul Hlinaia. În 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului i-a dat câștig de cauză, confirmând încălcarea gravă a drepturilor sale fundamentale în perioada respectivei detenții ilegale[3].

Aproape 3 ani în izolare totală. Nicio scrisoare. Niciun apel. Nicio veste. Doar tăcere.

Timp de aproape trei ani, Vadim Pogorlețchi este supus tratamentelor inumane și degradante, fiind privat de accesul la servicii medicale și de dreptul la corespondență. Din anul 2022, Vadim Pogorlețchi nu are acces la documentele procesuale, nici măcar la documentele ce confirmă detenția. Mai mult decât atât, nu se cunoaște nici termenul exact al sentinței. Scrisorile trimise acestuia au fost returnate, structurile transnistrene invocând lipsa unei „autorizații pentru corespondență”.

Din 2022, nu există informații exacte privind starea sa de sănătate. Potrivit mărturiilor altor deținuți eliberați din închisorile ilegale din regiunea transnistreană, Pogorlețchi este ținut în celulă solitară pentru perioade îndelungate, în condiții degradante. Deținuții descriu condițiile în care este ținut astfel: iarna, celulele sunt neîncălzite; lipsește accesul la apă curentă; celulele sunt supraaglomerate, pline de mucegai și insecte parazite; hrana este de o calitate atât de proastă încât supraviețuirea depinde de alimentele aduse din exterior; iar accesul la servicii medicale este inexistent. În perioada crizei energetice de la începutul anului, Vadim Pogorlețchi, alături de alte persoane recent eliberate, a fost ținut în condiții inumane, la temperaturi de doar 5°C. Pentru sprijinul moral acordat altor deținuți, Pogorlețchi a fost pedepsit cu plasare în celule solitare. De asemenea, pe întreaga durată a detenției, Vadim Pogorlețchi este ținut în izolare față de lumea exterioară, fiind privat complet de dreptul de a primi sau trimite scrisori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Solicitările Asociației Promo-LEX

Având în vedere obligațiile pozitive ale Republicii Moldova de a proteja și sprijini cetățenii supuși unor încălcări grave ale drepturilor fundamentale comise de regimul de la Tiraspol, precum și condiționalitățile stabilite în legătură cu tranzitul gazelor naturale către regiunea transnistreană, solicităm următoarele:

Să fie utilizate de urgență toate pârghiile disponibile în raport cu structurile transnistrene în vederea eliberării imediate și necondiționate a lui Vadim Pogorlețchi;
Să se asigure cu prioritate accesul unui medic independent, care va aprecia starea medicală actuală și necesitățile de tratament ale lui Vadim Pogorlețchi.

#campanie #eliberare #Promo-Lex #Vadim Pogorlețchi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.