Donald Trump nu mai vrea să vorbească cu omologul rus Vladimir Putin. Liderul american susține că discuțiile purtate erau politicoase, însă după ele urmau noi atacuri și bombardamente, în care mureau oameni. În același timp, președintele SUA a micșorat termenul de stabilire a păcii în Ucraina, care era de 50 de zile, și a spus că mai acordă Kremlinului maxim 12 zilei.

Anterior, Trump îi ceruse lui Putin să încheie ostilitățile până în toamnă, potrivit Meduza. În caz contrar, liderul SUA amenință că va impune taxe de 100% pentru toate produsele importate în SUA din țările care au relații comerciale cu Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu mai sunt atât de interesat să vorbesc. Am avut conversații atât de frumoase, atât de respectuoase, conversații bune. Și apoi, în noaptea următoare, oameni mureau din cauza rachetelor care zburau spre orașe”, a spus Trump.

Reacțiile de la Kremlin nu au întârziat. Secretarul de presă Dmitri Peskov a punctat că Rusia va continua „operațiunea militară specială” (n. red.: sintagmă folosită de Moscova când comunică despre războiul din Ucraina). La rândul său, Dmitri Medvedev, nu a ezitat să transmită o nouă replică către Casa Albă, spunând că „Rusia nu e Israel, și nici Iran”, apoi amenințând că fiecare ultimatum al SUA este „un pas către război”.

#PACE #Putin #termen #Trump #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.