Apar noi amănunte despre accidentul aviatic de săptămâna trecută din Washington DC. Piloții avionului ar fi încercat în ultima secundă să evite catastrofa. Anchetatorii au detectat o schimbare minoră de unghi în cazul aeronavei cu pasageri.

Pe de altă parte, există o neconcordanță între datele din turnul de control și cele obținute după analiza cutiilor negre, în legătură cu altitudinea la care zbura elicopterul.

La patru zile de la accidentul aviatic din Washington DC, rudele victimelor au putut ajunge la locul tragediei. Între timp, anchetatorii încearcă să afle ce s-a întâmplat înainte de impact. Datele obținute după ce au fost analizate cutiile negre au arătat că piloții avionului începuseră să schimbe unghiul de înclinare cu o secundă înaintea coliziunii, fiind probabil o încercare de a evita dezastrul.

Brice Banning, anchetator NTSB: „La ora 8, 45 de minute și 27 de secunde, pilotul automat a fost deconectat (pentru aterizare). La ora 8, 47 de minute și 39 de secunde, se poate auzi o transmisiune din turn, în care echipajul elicopterului e întrebat dacă vede avionul de pasageri. O secundă mai târziu, echipajul elicopterului a primit o alertă automată de trafic intens. La 8, 47 de minute și 42 de secunde, se aude cum turnul de control cere elicopterului să se poziționeze în spatele avionului. La 8, 47 de minute și 58 de secunde, piloții reacționează verbal, iar datele arată că avionul începe să-și schimbe unghiul de înclinare. Peste o secundă se pot auzi sunetele impactului, apoi înregistrarea se încheie.”

Pe de altă parte, există o discrepanță de informații în legătură cu altitudinea la care se afla elicopterul militar, care avea la bord trei piloți: doi bărbați și o femeie.

Brice Banning, NTSB Investigator: „Știm, din datele obținute, că avionul se afla la o altitudie de 99 de metri, plus sau minus opt metri. Datele preliminare de pe radarele din turnul de control indică o altitudine de 61 de metri în cazul elicopterului militar. Însă acestea sunt informații preliminare.”

Anchetatorii speră să găsească explicația pentru diferența de zeci de metri după ce vor analiza datele conținute de cutia neagră a elicopterului, afectată de apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Secretarul American pentru Transporturi a confirmat că în turnul de control nu se aflau suficienți operatori în momentul accidentului. Și că aeroporturile de peste Ocean se confruntă cu o lipsă acută de personal specializat.

#Accident aviatic #Ancheta #avion

Gazele naturale se scumpesc în Republica Moldova cu aproape 41% de la 1 septembrie, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat tariful de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Majorarea este de 5,88 lei pentru fiecare metru cub, față de tariful actual de 14,42 lei.

Pentru un consum de 100 de metri cubi, o gospodărie din Republica Moldova va achita 2.030 de lei, față de aproximativ 1.442 de lei în prezent. Noul tarif este echivalentul a aproximativ 1,02 euro pentru un metru cub, la cursul din 21 august.

În comparație cu statele vecine și cu alte țări europene, tariful din Republica Moldova este mai mare decât valorile comparate pentru Ucraina și România și ușor peste valoarea estimată pentru Marea Britanie. În Franța, tariful de referință este mai mare.

În Ucraina, pentru aproximativ 98% dintre consumatorii casnici, tariful Naftogaz este de 7,96 grivne pentru un metru cub. La cursul utilizat, aceasta înseamnă aproximativ 3,04 lei moldovenești pentru un metru cub. Pentru 100 de metri cubi, un consumator ar achita aproximativ 304 lei moldovenești, față de 2.030 de lei în Republica Moldova.

Ucraina dispune de rezerve de gaze, iar extracția proprie acoperă peste 80% din consumul intern al țării. În 2025, consumul de gaze în Ucraina a constituit 21 de miliarde de metri cubi, dintre care 16,97 miliarde de metri cubi au reprezentat extracția proprie.

În afară de aceasta, Ucraina beneficiază de asistență financiară externă pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Doar țările membre ale Uniunii Europene au oferit asistență financiară în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro.

În România, prețul pentru consumatorii casnici este menținut la 0,31 lei românești pentru un kWh prin mecanismul de plafonare. Raportat la un metru cub, la o valoare de aproximativ 10,5 kWh/m³, rezultă 3,25 lei românești pentru un metru cub.

Convertit în moneda Republicii Moldova, tariful este de aproximativ 12,4 lei/m³, adică circa 0,62 euro. Pentru 100 de metri cubi, un consumator român ar achita aproximativ 1.240 de lei moldovenești.

Astfel, dacă este comparat prețul de 20,30 lei/m³ din Republica Moldova cu valoarea de aproximativ 12,4 lei/m³ rezultată din tariful plafonat din România, gazul este cu aproximativ 64% mai scump în Republica Moldova.

Mecanismul pentru menținerea prețului gazului pentru populație a fost prelungit până în 2027.

România dispune, la rândul său, de rezerve de gaze, iar în 2025 și-a acoperit circa 92% din consum prin extracția proprie, potrivit raportului ANRE din România.

Gazul extras în România este vândut unor categorii de consumatori la un preț plafonat de 110 RON/MWh, echivalentul a aproximativ 21 de euro/MWh, în baza hotărârii Guvernului. Totodată, Guvernul României a plafonat prețul la energie electrică și gaze, iar diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat este compensată din buget.

În perioada 2022–2024, România a cheltuit peste 5,2 miliarde de euro pentru compensarea diferenței de preț. În același timp, deficitul bugetar s-a majorat la peste 7,6% din PIB, iar România a recurs ulterior la majorarea taxelor și la reducerea cheltuielilor publice pentru diminuarea deficitului.

„Când vorbim de tarifele din România și Ucraina, trebuie să precizăm că ambele țări au extracție proprie și compensează masiv din buget. Ucraina beneficiază de asistență externă, iar România și-a majorat deficitul bugetar și datoria publică. În 2021, datoria publică a României era de 49%, iar anul acesta a depășit deja 60%”, a menționat pentru Realitatea analistul în energetică, Sergiu Tofilat.

Țări în care sunt anunțate scumpiri la gaze din toamnă

În Marea Britanie, consumatorii urmează să treacă printr-o nouă majorare în toamnă. Plafonul de preț pentru energie a crescut cu 13% în iulie, iar pentru octombrie este prognozată o nouă creștere de aproximativ 4%.

Tariful pentru gaz ar urma să crească de la 7,33 la aproximativ 7,90 pence/kWh. Raportat la un consum de 10,5 kWh pentru un metru cub, aceasta înseamnă aproximativ 19,4 lei moldovenești/m³.

Pentru 100 de metri cubi, costul estimat ar ajunge la aproximativ 1.940 de lei moldovenești. Valoarea este cu aproximativ 0,9 lei/m³ mai mică decât tariful de 20,30 lei care va fi aplicat în Republica Moldova.

Și în Franța, gazele urmează să se scumpească din septembrie. Tariful de referință pentru gaz va crește cu 5,6%, până la 172,05 euro/MWh, cu TVA inclus.

Raportat la un consum de aproximativ 10,5 kWh pentru un metru cub, rezultă aproximativ 1,81 euro/m³, echivalentul a circa 36 de lei moldovenești. Pentru 100 de metri cubi, echivalentul este de aproximativ 3.600 de lei.

Este însă vorba despre un tarif de referință, iar prețul efectiv poate varia în funcție de contract.