Începând cu luna ianuarie, au intrat în vigoare noi reguli pentru activitățile de promovare și publicitate politică. Se întâmplă după ce au fost modificate Codul Electoral şi Legea cu privire la publicitate.

Publicitatea politică, indiferent de forma și modalitatea de difuzare, trebuie să conțină genericul „Publicitate politică”, datele de identificare ale persoanei care a plătit pentru difuzarea publicității politice, data și numărul ordinului bancar de plată, având ca obiect plata pentru difuzarea publicității politice.

Difuzarea se va face doar în baza contractului, încheiat în formă scrisă între distribuitor de publicitate și difuzor. Plata serviciilor se poate efectua doar prin transfer bancar.

„Este interzisă publicitatea politică subliminală, înșelătoare, imorală, discriminatorie, sexistă, care poate provoca panică, poate instiga la violență sau acțiuni periculoase, în măsură să prejudicieze sănătatea ori să amenințe securitatea oamenilor, care încurajează, în mod direct sau indirect, un comportament contrar legii, care conține în mod nejustificat imagini ale unor situații periculoase, acțiuni, exerciții, obiceiuri, prin care sunt ignorate securitatea sau mijloacele de securitate, prin care se denigrează produse, servicii sau profesii, chiar fără a fi menționate explicit, care utilizează neautorizat simbolica de stat a Republicii Moldova sau a altor state, care nu este însoțită de datele de identificare în publicitate și/sau mijloacele de individualizare ale furnizorului de publicitate sau ale difuzorului de publicitate, care conține un text necorespunzător din punctul de vedere al normelor ortografice curente”, precizează Comisia Electorală Centrală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nu pot fi furnizori de publicitate politică următorii subiecți:

un stat străin;
organizație internațională, inclusiv politică;
persoană juridică care nu este înregistrată în Republica Moldova;
un cetățean străin; o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova, care are în calitate de fondator, asociat și/sau proprietar beneficiar una dintre entitățile/persoanele străine sus-menționate;
o persoană juridică înregistrată în Republica Moldova, care, pe parcursul ultimilor 3 ani până la semnarea contractului de difuzare a publicității politice, a desfășurat activități finanțate/plătite integral sau parțial de către entitățile/persoanele străine sus-menționate;
o fundație; o organizație filantropică;
un sindicat;
o organizație religioasă;
o entitate din sectorul public;
o persoană anonimă; un difuzor de publicitate, public sau privat, cu statut de mass-media;
un cetățean al Republicii Moldova care nu a împlinit vârsta de 18 ani;
o persoană fizică care a împlinit vârsta de 18 ani, privată de dreptul de a alege;
o persoană care acționează în numele unei persoane terțe;
un comerciant.

#CEC #noi reguli #publicitate #publicitate politica #reglementări

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.