Varianta Omicron a atacat brusc oamenii obişnuiţi şi investitorii, iar ţiţeiul a scăzut cu 15% într-o singură şedinţă, arată o analiză a companiei de brokeraj XTB, scrie bani.md.

Astfel, riscul de fi impuse restricţii suplimentare, similare cu cele de la primul lockdown, a afectat dorinţa de cumpărare a investitorilor. Dacă vaccinurile actuale se dovedesc a fi ineficiente împotriva Omicron, călătoriile vor fi reduse, zborurile vor fi suspendate, oamenii vor rămâne acasă şi cererea de petrol va scădea, arată brokerul de burse internaţionale XTB România, citată de Ziarul Financiar, companie listată pe Bursa de la Varşovia.

Dacă ne uităm la Austria, unde a fost introdus un alt lockdown, mobilitatea a scăzut cu mult sub nivelurile pe care le-am observat acum câteva săptămâni sau chiar înainte de primul val al pandemiei.

Majoritatea populaţiei ar prefera petrol mult mai ieftin, dar nu şi OPEC+ (cele 13 ţări membre ale OPEC plus alte 10 ţări exportatoare de petrol). Dacă grupul deja vede o supraoferta clară de petrol în Q1 2022, atunci, motivat de o scădere suplimentară a cererii din cauza Omicron, OPEC+ ar putea iniţia şi alte măsuri.

Vom plăti mai puţin la benzinării? Probabil da! Cu toate acestea, trebuie amintit că preţul benzinei nu depinde numai de preţul petrolului.

Componentele preţului benzinei şi motorinei sunt în majoritatea cazurilor: petrolul nerafinat, marja de rafinare, distribuţia şi marketingul, impozitele.

În Statele Unite, ponderea ţiţeiului în costul combustibilului este de până la 50%. Pe de altă parte, în ţările care nu produc petrol, costurile de distribuţie şi taxele reprezintă o pondere mult mai mare.

Prin urmare, chiar dacă preţurile sunt acum cu 25% mai mici în comparaţie cu vârful actual al pieţei, preţurile la combustibil vor scădea cu doar câteva procente. De aceea, unele ţări decid să ia alte măsuri, precum reducerea TVA-ului sau a accizelor.

Sezonalitatea indică o cerere limitată la începutul noului an. Într-un astfel de caz, dinamica tendinţei de creştere ar fi oricum încetinită. De aceea, nu ar trebui să ne aşteptăm la eforturi majore din partea OPEC+. Pe de altă parte, grupul ar dori să menţină preţurile în jur de 70-80 de dolari pe baril, ceea ce permite planificarea pe termen lung a viitoarelor proiecte de exploatare. Prin urmare, în viitor, ar trebui să ne aşteptăm la acţiuni suplimentare din partea OPEC+, care vor avea ca scop menţinerea preţului în acest interval.

Pandemia de coronavirus a schimbat multe lucruri în întreaga lume. Din perspectiva investitorului, volatilitatea de pe pieţele financiare nu a fost niciodată atât de mare.

Pe de altă parte, din punctul de vedere al consumatorului, preţurile nu s-au schimbat atât de dramatic într-un timp atât de scurt înainte de COVID-19.

Unde se încrucişează drumurile investitorilor şi consumatorilor? Acest lucru are loc de obicei pe piaţa mărfurilor, iar cea mai importantă materie primă este, desigur, petrolul.

Apariţia COVID-19 a dus la anomalii fără precedent pe piaţa petrolului. La un moment dat, preţul barilului de petrol a scăzut semnificativ sub zero. Din cauza restricţiilor din întreaga lume, mulţi oameni au încetat să mai călătorească, să zboare sau chiar să meargă la magazine.

Din cauza disproporţiei uriaşe dintre cerere şi ofertă, organizaţia ţărilor exportatoare de petrol (OPEC), împreună cu alte ţări importante, au decis să limiteze în comun producţia pentru a restabili situaţia normală a preţurilor pe piaţă. Restricţiile de producţie impuse de OPEC şi de alţi producători precum Rusia continuă până în prezent.

Între timp, însă, au fost luate măsuri pentru stimularea economiei după stagnarea pandemiei de coronavirus. Tone de numerar au fost injectate de băncile centrale şi guverne, ceea ce a dus la o redresare semnificativă.

A existat teama că petrolul ar putea să se epuizeze, motiv pentru care OPEC+ a decis să restabilească moderat producţia. Cu toate acestea, acest proces s-a dovedit a fi prea lent pentru a răspunde aşteptărilor pieţei, rezultând o creştere de 100% a preţurilor.

Au existat chiar indicii că preţul va creşte la 100 de dolari pe baril, ceea ce a fost o problemă pentru consumatori în trecut. Preţurile prea mari ar fi putut reduce cererea.

În ultimele luni am asistat la mai multe valuri de coronavirus şi restricţii. Nu au avut niciun impact real asupra pieţei, în afară de aşteptările privind producţia.

De obicei, vânzarea de active mai riscante, cum ar fi petrolul, durează aproximativ 2 săptămâni. Având în vedere următorul val aşteptat de COVID-19, OPEC+ a decis să nu mărească producţia, mai arată analiza.